Rămas departe, în amintiri,năpăstuit de viforul vremilor de deaproape, mai mult decât scuza viiturilor, cea mai rămas din ceea ce ne-au lăsat cei cărora, nici crucile nu li se mai cunosc, stă şi veghează,ori cer ajutor.Trezindu-ne,am putea învăţa semnele bune, lăsate-n urmă şi prin văile dinspre pârâul Ruşavăţu, de un fostul propietar buzoian: C-o nencetată… [Read more…]
Plecarea Când s-a îndreptat încet spre uşă şi liniştea i-a tăiat paşii era un cărăuş de iluzii şi sminteli. Acolo în prag într-un târziu s-a cuibărit întinse mâna şi-şi desenă o floare în palmă gândindu-se la primăvară. Trăise într-o lume de asfalt şi beton cu chipul răsfrânt în oglinzi zidite şi lumea ei se… [Read more…]
Îţi sărut mâna, străbun iubit, îţi sărut umărul drept şi umărul stâng. Spovedania mea s-a terminat; acum poţi să mă judeci.” Aşa îşi încheia soldatul Kazantzakis „raportul” către “generalul” El Greco. Şi mai departe îi spunea: „Tu m-ai învăţat că flacăra noastră lăuntrică, potrivnică prin natura ei legii trupului, se înalţă fără încetare de-a lungul… [Read more…]
Cu energie debordantă şi entuziasm găsit doar la puţini artişti, Maia Martin trăieşte şi crează în Bucureşti, România. Activă pe net, la Realitatea TV, şi de la 1 noiembrie la viitorul canal Digi News, găseşte timp pentru pictură şi poezie. Dar şi pentru a edita şi produce cărţi, videoclipuri, poezii citite la microfon, toate făcute… [Read more…]
CARE MI-AU PLACUT Pentru ca inca nu s-a ajuns la o definitie a frumosului acceptata unanim de esteticieni, filozofi, artisti si critici, s-a convenit empiric ca “frumos este ce-mi place mie”… Iata, m-am gindit, am ocazia sa ma refer la citeva tablouri, nu neaparat in cadrul unui subiect unitar, numitorul comun fiind doar scurta perioada de timp… [Read more…]
Expoziţia Avangarda Evreiască în România. Analiza unui eşec Muzeul Israel, Ierusalim Dec 2011 *** Muzeul Israel este cea mai prestigioasa instituţie culturală a Israelului. De la deschiderea sa în 1985 muzeul a colectat aproximativ o jumătate de milion de obiecte de artă datând din preistorie şi până în zilele noastre. Muzeul se distinge… [Read more…]
Phoenix, artist Mihai Cîrlănaru Os envío un poema del rumano-canadiense Ionuţ Caragea, Păsări la cap [Pájaros en la cabeza] que responde a la frase hecha expresiva de ‘tener la cabeza llena de pájaros’ y que tanta fortuna ha tenido en diversas lenguas. Un poema fuerte: la visión del amor difiere de la del pajarillo… [Read more…]
Ţăranul seamănă soarele În fiecare dimineaţă a istoriei Cu ochii plini de înţelepciune cu mâinile bătătorite de speranţă cu sufletul brăzdat de jerfe cu umerii iluminaţi de izvoare Ţăranul aruncă în brazdă sămânţa luminii Anticurs despre radioficarea trandafirului Poetul e un fel de amant al durerii nu e cum se… [Read more…]
Regină Și cântă o pasăre pe umerii lunii, cântec timid, franjurat în arii secerate de zgomotul unui copac tăiat deodată lângă un râu; era copacul în care devenise cetate când liniștea i-a sărutat aripile și ochii închiși în dimineața pe care scrisese, limpede, sunt aici! Să coboare prin ploi măcar pentru o mângâiere? Să… [Read more…]
Voi deveni cuvântul Fiecare copac e un copil pentru pădure, norii negri trec peste muntele alb, stelele adună suflete de oameni, ele sosesc pe aripi de îngeri. luna-i căzută într-un lac cu nuferi, oarbă de iubire. Fără nicio teamă, o pasăre cu ciocul de metal trece prin norii de plumb. Timpul îi va anchiloza… [Read more…]
Peisaj la Târgu Secuiesc, artist George Spaiuc Oprim timpul care-n noi grăbeşte Oprim timpul care-n noi grăbește Să mai istovim pe la popasuri Când în vorbe tot se risipește Alte încăperi și alte glasuri Hai să fim nepăsători și tandri Prea abandonați de soarta asta Doi eterni aceiași copilandri Ce-au deschis spre suflete fereastra… [Read more…]
Prezenţa, artist Rodica Salamon-Paven Ai venit ca o apăsare peste umerii tineri ascunşi printre flori şi ţi-ai întins tentacula către ochii mei ce te priveau duşi într-o lume unde tu nu vei fi bine primită niciodată. Nu-ţi deschid poarta şi-am să te las să mă aştepţi înfrigurată în pădurea unde copacii nu au cântat, iar… [Read more…]
omul singur omul singur îşi aşază întotdeauna gândurile în cerc le învaţă arta disimulării apoi potriveşte monoclul pe ochiul orb şi scoate din jobenul de scamator firimiturile cinei la care n-a venit nimeni nu există secrete într-un univers translucid trecutul i se lipeşte de mădulare ca o meduză caleidoscopică parcă i s-ar fi… [Read more…]
Viaţa între paranteze drepte Chipul tău nu era de catifea în nopţile în care ne cotrobăiam prin trup şi suflet – avea asprimi pe care le mai netezeam puţin privindu-te în ochi. „Tu sau nimeni” spuneai atunci… nu ştiam dacă împreunarea ne era început sau sfârşit – urletele noastre erau Cântarea Cântărilor şi… [Read more…]
Strigăt în alb Înţelepţi cu zăpadă pe gând Îşi strigă din cripte povaţa Când vremuri mai reci decât gheaţa, Se întind peste şoapte, curând. Coboară din Rai dimineaţa, (Mai aud chemători suspinând) Înţelepţi cu zăpadă pe gând, Să strige din cripte povaţa. Cât mai scrii, iluzoriu, vreun rând, Pe riduri ce-ţi mângâie… [Read more…]
Sf.mc. EcaterinasiIrina, artist Dorin Macovei Voroneţ Focul veghează! O floare albastră din cer s-a stins pe pământ… Dar focul veghează deasupra! 1 N-am să-ţi conduc mâna cu mâna mea, zugravule! Uimirea ta ţi-ajunge! Minunile în fugă ale zilei îngenunchează-n varul prispei tale. Trufia nimănui n-a putut să le împrumute deşertăciunea.… [Read more…]
Chipul meu la paharul tău de vin Cabernet Savignon, asortat ca un nasture nedescheiat pe cămaşa ce-ascunde pielea – buchete de arome cu taine împietrite-n pori ochi – smarald căutând strălucirea cum sunetele se-nghesuie în cântecul degustării adumbriri închis în tine, mă priveşti… şuviţe sângerii strecurate pe buze, căutări şi-un sărut… [Read more…]
Cruciadele Toate cruciadele s-au sfătuit în inimă în inima mea veche să te cucerească să te apere de sângele năvală să te ducă în Canaan ţara sfântă unde răstignită iubirea a fost ciopârţită de vulturi şi uscată la soare să te spăl întâi în Marea Roşie de toate îndoielile apoi să-ţi curgă Iordanul peste… [Read more…]
În trena toamnei mele Tăcerea nopţii-albastre cu împletiri de vise Stindarde arborate pe-aceleaşi metereze Cetăţi de suflet triste cu porţile închise De lacrimi îngheţate sub gene încă treze. Fărâme de speranţă, de brumă-ncărunţite Melancolie-ascunsă în tremurul de frunze Onorurile toamnei, de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins uşor de buze. Privesc înmărmurită spectacolul… [Read more…]
Ashes and snow, artist Corina Raiciu se poate simţi chiar de aici de la etajul trei, mirosul sângelui în Tahrir uscându-se încet la fel ca lumina în berăria unde Mina îţi aducea o altă Saqura înainte să-ţi aşezi sticla golită pe masă acum, pe ea, se îngrijesc răniţii pe pereţi rubaiatele lui Omar Khayam… [Read more…]
De ceva timp locuiesc În peștera tăcerii unui strigăt Care o voce încă nu are Pentru că nu s-a născut o ureche, Închis ca într-o pedeapsă Pentru a fi dat ce rămâne Pentru ceea ce trece, Pentru a fi născut singurul gest Din prețul repetatelor gesturi, Ca și cum aș fi fost osândit Să… [Read more…]
Vaas Nama’ari [Rânduri către o străină] Dă pagini de timp înapoi. Vreau să văd cum zâmbetul tău, În loc să sfârşească, începe. Fă-mi o favoare, zâmbeşte din nou. Din infimele clipe pierdute clipind, Oferă-mi una în dar, Lasă-mi privirea să te reducă la o idee… Imediat după, eşti liberă să clipeşti iar. Ochii ţine-i departe… [Read more…]
Adânc de frunze Stejarul bătrân își înalță coroana Pe dealul tocit, în a vântului cale. În crengile dese-i doinește a jale Și-i numără frunza, smulgându-i-o, toamna. Ne plouă amarnic, ne plouă de zile. Pâraiele slabe se umflă-ntre maluri. A toamnă-leoaică miroase pe dealuri Și-a mers de cerboaică în trup de copile. Adâncul… [Read more…]
stele dulci pajiști cu femei goale biciuite urletul pământului făcea ca ploaia să nu mai vină nici vântul nu bătea pielea lor plină de sânge din iarbă se ridica un abur omenesc dureroasă era și roua sărut mistic se așeza pe tălpile femeilor goale și stelele păreau dulci iar noaptea se rotea parcă după un… [Read more…]
Pe alt ţărm, într-un alt timp Poate c-am să plec după măsura înţelegerii fiecăruia odată cu primele miresme ale primăverii aşa cum se întâmplă de obicei în vise, când ţi-e frică de ceva, dincolo de nevoia inconştientă de-a privi oamenii ca pe-o răscumpărare a culpei şi de la inimă la inimă am să rostesc… [Read more…]
De ce aș avea urme de praf pe mine? Aștrii oarecare trecuți din când în cînd desculți prin osul meu sfărâmându-se și sfărâmându-mă.. Am urme de ninsori în păr ca și cum.. m-a nins din interior gândul, nesomnul, ora rotundă. Acea mașină funcționează ca unsă în cer, deși nu are aer și nici apă, însă… [Read more…]
o armă vie „îmi amorțesc mâinile când îmi zâmbești” așa ți-am zis atunci când buzele tale îmi căutau umbra lăsată dinadins pe zăpada strălucitoare pășteau fluturii cu poeme scrise pe aripi și ne făceau semne să respirăm să urcăm până acolo unde o să ne ducă oglinda ca să vezi totul prin ochii mei… [Read more…]
Noi în pustiu Sunt un fir de nisip În deşert Cămilele mă calcă-n picioare… Călcaţi-mă şi voi, Dar cu piciorul drept. Luaţi-mă cu voi Spre Cea Morgană Să ducem binecuvântarea în tandem Căci vin furtuni, ne-ngroapă în uitare, Iar visele cu ploi devin blestem… Acasă Am găsit prin mirişte drumul spre… [Read more…]
Un cântec a trecut prin zidul de piatră Singur aşteptând toamna Ca şi cum ar aştepta un vis de ceaţă, O altă viaţă sau ce-şi dorea. Să nu întârzii – îţi spune. Printre potecile luminate de lună Neîntrupându-se frunzele zboară spre alte gări, Ca un tren fumuriu în care urci fară să ştii,… [Read more…]
Poem 2.44 draperiile sunt tot timpul închise de ani de zile fereastra este pieptul tău îţi mai duci aminte când am desenat cu pixul albastru şi rama şi cerul? ai fugit la oglinda din baie să vezi ce trăsnaie am făcut te-ai întors mulţumit ai spus din uşă ceva de genul: „aici e casa… [Read more…]
Nostradamus Premoniţie chiar şi Nostradamus visa litere ebraice focul mistuia totul mestecând în apa emotivă masochiştii se temeau de moarte veneau să afle… bătîndu-l pe spate prieteneşte, voiau mereu să fie primii care află căderea unui cap. De el depindea doar moartea sa. Teiul lui Eminescu M-am născut aproape de teiul… [Read more…]
blago bung ar fi o variantă să-i spun dimineţii păstrează-ţi darurile să fac o mişcare asemănătoare cu cea a dirijorului la sfârşit când coseşte sunetul amplu ca pe ultimul visător ca pe ultima lance ruptă într-o reţea neuronală cu grija istoria şi toate chipurile acestea cu care dansez zi de zi zi şi noapte… [Read more…]
De secetă pământul îşi înghiţise munţii am vrut pentru tine să plouă, mă căţăram pe ape… – ai grijă, strigai, când eu curgeam înalt, pe ploi ce se spărgeau în mii de pietre. şi le priveam. şi le priveam cum şiroiau în părul tău. din gene îţi cădeau nisipuri peste sărut. – să nu… [Read more…]
Sare din sare În timp ce îmi reciteam poemul am văzut iertarea ca pe un gând întors înspre sine Sinea gândului meu iertase mulțimea cuvintelor agonisite Mai târziu nu-mi ajungeau arginții lui Iuda Mă vedeam mult mai murdară ca el N-am înțeles iertarea de pe celălalt țărm Îmi imaginam fără a-mi spune că Domnul… [Read more…]
eu vin din lumea lui marinetti eu vin din lumea lui marinetti, aruncând totul la pământ, la dracu dragoste, iubire și toate câte-s în inimă, această cârpă cu care s-au șters toți pe mâini, acum dansăm printre mese și scaune ca saltimbancii, ne dezbrăcăm hainele și ne scălâmbăiem în oglindă ca niște maimuțe din… [Read more…]
Admiraţie neştiută, artist Mihai Catruna Incipientă, dragostea Dacă dragostea este simplă, trăirea ei are ramificații în Soare și în toate răsăriturile, dar și adormiri instantanee înspre înserări dragostea este anotimpul când strănută peștii în mare, anotimpul când Soarele este căutat în grâne dar mai ales, intensitatea cuvintelor când trebuie să tacă dragostea… [Read more…]
Tăcerea dintre noi se joacă pe tabla de şah… Stăm departe unul de celălalt, precauţi. Mutăm piesele şi totul se termină cu remiză. Apoi trece un timp când nu te mai regăsesc, Oricât te-aş căuta prin cotloanele sufletului. Poate că anotimpul este de vină. Prea melancolic, Ne încearcă sufletele din când în când.… [Read more…]
trapezistul kafkian trapezistul kafkian a decis să-și petreacă restul zilelor în aer agățat de trapez cu capul în jos a hotărât să postească să aibă stomacul inviolabil gol pentru a fi mai ușor a înțeles că dragostea mișcă totul de aceea se legăna iubind între un gol interior și altul sperând că nemaiajungând la… [Read more…]
poveste urbană dimineaţa deschidem ferestrele oraşul ne intră în casă şi se lipeşte de pereţi veveriţele se cuibăresc în lămpi, în dulapuri tramvaiele circulă pe parchet nebunele călcând papucii, dărâmând ceştile de cafea uitate alandala în bucătărie fântâni arteziene adapă porumbeii din piaţa Navona am surprins omul mental, în a sa dedublare o parte… [Read more…]
Ploaia fină, cristalină, se destramă şi se cerne, printre genele de ceaţă, peste sufletul lăcaş… Visele pe catalige se preumblă, alungite, rătăcite-n labirintul din oraş… Noaptea, frunza udă se desprinde, părăseşte, ramul alb de brumăriri, vântul tandru o cuprinde şi o duce să o culce, ca pe-o dragă, într-un pat de trandafiri… Plânge vântul, alergând… [Read more…]
Îmi trimit sângele să caute soarele Nimeni nu mai gustă iarba cu tălpile goale câmpia se-ndreaptă spre iarnă şi plânge îmi trimit sângele să caute soarele şi cântecul se-ndoaie spre mine se stinge sângele nopţii acum e mai tulbure aerul rugineşte în aceste odăi jarul poveştilor se stinge în sobă câinii… [Read more…]
Mireasa, artist Gina Baranovschi Scrisorile pe care nu le-am scris niciodată le port în suflet nelinişti ce împietresc în inimă tu gând bun să vii pe aripile ce-au crescut din spinii ce mi-au umplut cândva tălpile de sânge ştim că îngerii buni în straie albe propovăduiesc pacea mâine poate va ninge frumos o să… [Read more…]
Baladă singurătate, stai lângă mine. arde-mi aripile închise cu privirea ta. desenează-mi umbre tăcute, mereu altele şi adu-mi aminte ce drum trebuie să ocolesc. poartă-mi urna cu cenuşa niciodată rece, de la un capăt la altul al satului meu. înconjoară de cinci ori catedrala părăsită a iubirii şi lasă-mi cuvintele pe treptele mântuirii. aprinde-mi… [Read more…]
Bătrâna cu bastonul e universul centrului păşeşte greoi, şchiopătând tenace repetă aceleaşi figuri în fiecare zi şi după masă până la colţ şi înapoi, până la colţ şi înapoi Trotuarul e un câmp de luptă în spate-i moartea, în faţă vitrina vieţii trece peste borduri şi limite îşi numără catrinţele, şorţul deasupra mai bine… [Read more…]
în fond e şi oraşul tău femeie oraşul meu este un birt mai înalt de la pământ cu străzi cafenii pe unde mişună tot felul de sălbăticiuni de la mârţoage cu patru viteze la cai de rasă şi cutie automată direct la purtător la munţi de sare tăiaţi în felii eu sunt mai… [Read more…]
Euthanasia port în mine poemul care nu s-a scris ca pe-un rug funerar în care mă arunc cu brațele desfăcute pedeapsa capitală pentru toate gândurile neterminate serile lungi în care mă-nfășor în dragostea ta ca într-o rimă albă îmbrac stelele în cămașă de noapte sunt mici părți care ne lipsesc microorganisme devotate tăcerii … [Read more…]
Vă privesc De la începutul timpului Cu acelaşi zâmbet Tâmp Scrijelit pe faţă Ca şi cum aş înţelege Ca şi cum aş fi complicele vostru Când eu, De fapt, sunt Reflexia voastră în oglindă. Autor: Cucuruzan Alin Ioan Septimiu
Prinţesa mea, mayaşă Rebel, cum sunt condorii, plutesc într-o poveste, cu-aripile întinse eu mângâi, liber, munţii, te iau în zbor cu mine, un gând în stânga frunţii, neantu’-albastru râde, puţin mai sus de creste. E-o linişte sublimă, sunt zorile în faşă, lumina se strecoară, furiş, precum briganzii, mai sus de mine-s zeii, acolo jos… [Read more…]
rămăn făşii întregi de zări pe drumuri care ne străbat malul cu valul clar curat se prelungeşte-n depărtări din stane-n văl de nori se nasc nemargini prinse-n orizont ren cerb heruv cu trupul bont în zări azure lauri pasc pe muri de sticlă tonuri vii pictează flori de jad în geam înmuguresc lumini de… [Read more…]
Fără ieşire îmi crește întunericul în degete geamătul fiecărui ochi închis vântură anotimpuri sprijinită într-un picior mușc podeaua crescută deasupra Anotimp ermetic mi se spune că te-ai ascuns în toamnă înainte de vremea când am ajuns în cartierul tău uneori îţi fluier la fereastră până sparg frigul nopţii apoi ating clanţa ruginită… [Read more…]
Veniti cu toţi, veniţi la cramă Să ne-afundăm în hrube reci Veniţi, am pregătit pastramă Şi vinuri dulci, şi vinuri seci Lui Dionysos să-i dăm vamă Precum făceau străvechii greci Veniţi cu toţi, veniţi la cramă Să ne-afundăm în hrube reci N-avem să dăm la nimeni seamă Doar n-o să ne-ngropăm pe veci… [Read more…]
Fugă Un labirint mi-e gândul când mă ajunge dorul, aş mai străbate lumea măcar o dată-n vis şi aş atinge cerul cu ochiul meu închis când îngeri curg din raze, în şoaptă dând onorul. E ziua-n care lumea poetul a proscris, eşti în povestea asta, iubite, dirijorul, mereu cu încordarea de a începe zborul,… [Read more…]
Uneori sudez picături de rouă Şi compun ploaia Îmi pedepseşte cu zece lacăte Teama Apoi alerg cufundat în parfumul ei Iar universul se apleacă moale spre mine Şi inundă simțurile Într-o adiere de amurg rătăcit Care pleacă luând o parte din picături, Fragment de noapte zdrobită Este doar o ecuație cu infinit de răspunsuri,… [Read more…]
pinocchio poate că ar trebui să tac acum să mă transform într-un şliţ ruşinos cu fermoarul bine tras să mint lumea în continuare de zgârcenia naturii despre impotenţa urechilor când îl aud pe tata plângând cum mă îmbolnăvesc de fiecare dată când îi citesc poemele despre mama iar el îmi prepară ceai cu… [Read more…]
Mă pândeşte toamna, azi, după perdele, Răscolind, ispită, printre amintiri; Înspre cer se-nalţă stafii din podele, Vinul îmi trezeşte dulcile smintiri. Ochii tăi de toamnă zgândăresc prin mine, Mă îmbată gustul sânilor sub ie; Ca pe-un prunc în leagăn vor să mă aline Şi, cu doru-n braţe, plec hai-hui prin vie. Palidă şi caldă… [Read more…]
acele ploi absurd de reci au venit şi acele zile la care nu ne gândeam niciodată acele zile care aduc acele ploi care ţie nu-ţi plac ploile absurd de reci ploile care mă caută şi se ascund doar în mine acele ploi care te fac să vrei să iubeşti mai mult să strângi mâna… [Read more…]
în cronica tăcerii te-ascunzi încet …şi file, îţi răscolesc aluatul de pâine în secunde, ce-au răstignit pe ramuri, în cruce adunate, toată esenţa vieţii. tu-n puncte, doar o simţi. o linie albastră uneşte ceruri mute şi dintr-un fir de ceară, reconstruieşti cetăţi. pe aripa întinsă de vis să-ţi fie haină, tu… [Read more…]
din braţele tale creşte-mă ar fi ca atunci când vezi o femeie frumoasă care se leagănă se leagănă de pe un picior pe altul căutându-se în carnea ta de parcă ar auzi prima dată ţipătul unghiilor însetate ultima picătură sau poate asediul unei amintiri sub întrebări nerostite vreodată tainic loc unde nu există… [Read more…]
M-am aşezat pe-o bancă obosită de timp şi alte mii de călători ce-au zăbovit în calea lor grăbită mai trişti, mai veseli sau mai visători. Ascunse printre ierburi ce-au crescut abia-i zăresc picioarele tocite şi parcă-mi par ieşite din pământ perechi de braţe ce doresc s-alinte. M-am aşezat pe-o bancă, obosită un gând mi-am… [Read more…]
Potop târziu, mulţimile flămânde, Trufaşe-n marş spre cine ştie unde, Un pas în altu-mpreunaţi în stradă Pornesc tumultul clipelor de sfadă. E parcă marş şi totuşi văd că nu e Destinul mic zidit în cărăruie, Cu frunze reci cântate peste piatră Şi foc tihnit îmbătrânit în vatră… E parcă marş sau poate… [Read more…]
foto Natalie Schor Semne Felinarele îmi făceau semne disperate, n-am observat. Paul mi-a spus că mă iubeşte într-o noapte rece şi umedă. Eram la etajul şase ca doi nebuni euforici. Şopteam iubiri, fixam explozii sentimentale în pulberi nocturne. Cred că lupii iubesc mai credibil decât oamenii. Ei nu au nevoie de cuvinte, de sinceritate,… [Read more…]
Festivalul de la Râmnicu Vâlcea, desfăşurat la început de noiembrie, părea să încheie ciclul manifestărilor epigramatice din acest an. Dar, spre surprinderea tuturor, avea să apară pe harta epigramei româneşti un nou oraş: Craiova. Sub egida Primăriei Municipiului Craiova, Casa de Cultură „Traian Demetrescu” Craiova, în colaborare cu Cenaclul Epigramiştilor Olteni şi revista „Cugetul” au… [Read more…]
Cursa de prins şoareci Nu era propriu zis o cursă de prins şoareci, încercaseră cîteva dar n-au funcţionat. Unul le-a dat ideea cu borcanul: se pune un băţ de chibrit pe podea ,peste care se aşează cu grijă un sîmbure de nucă şi un cub mic de caşcaval; deasupra se potriveşte borcanul, încercîndu-se… [Read more…]
FIŞA FAPTULUI FOLCLORIC CERCETAT (cântec, povestire, dans, obicei etc.) Numărul de catalog: 12 Originea: Satul: Smeeni, Comuna:_______-_______Judeţul: Buzău. Denumirea faptului în sistematizarea ştiinţifică a categoriei căreia aparţine: obiceiuri – colinde. Denumirea jocului, titlul etc.: Pluguşorul. Informatorul: (numele şi prenumele, porecla, vârsta): Moş Vasile, 86 de ani. Cu ce ocazii practică faptul folcloric (când îl cântă, îl dansează etc?): obiceiuri – colinde… [Read more…]
Memoria unui voiaj Când eram copil Am ştiut să împăturesc bărci din foi de hârtie le luam în curte să plutim amândouă în cada de tablă lansându-le absorbeau apă şi imediat se scufundau şi eu cu ele Cercetam barca în clătinarea sa cu minuţiozitate şi mirare vroiam să înţeleg oare de ce dispar… [Read more…]
Poporul din preajma tribunei oficiale Aspecte de la Marea Unire 1 Decembrie 1918 – Marea Adunare de la Alba Iulia Episcopul Iuliu Hossu citind Actul Unirii poporului Doctor Aurel Vlad vorbind de la tribuna oficiala Privesc cu mare emoţie aceste imagini de arhivă. Îmi imaginez bucuria celor ce înfăptuiau un… [Read more…]
Mai putin citat în dicţionarele Avangardelor este poetul şi prozatorul Stephan Roll (Gheorghe Dinu) 1903-1974. Stephan Roll a intrat de timpuriu în mişcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul şi directorul unicului număr din revista 75 HP (1924), apoi face parte din colectivul redacţional de la Punct (1924-1925) şi Integral (1928). Roll este un… [Read more…]
Amintire şi dor, artist Mihai Catruna Astăzi ne înstrăinăm Astăzi ne înstrăinăm, Calul însă moare alb. Nu ne mai strigăm pe nume, Nu ne recunoaștem chipul. Buzele în gol se mișcă- Veștile s-au isprăvit. Vin perechi în urma noastră, Înainte-iar perechi. Ne-am iubit,și-atâția alții Au gustat zădărnicia. Suntem gânduri, numai gânduri Ce se… [Read more…]
UN SPATIU FAMILIAL Nu sunt putini pictorii care si-au intitulat cite un tablou, chiar asa, “curtea din spate”. Adica locul opus fatadei, unde dispare atmosfera si haina de sarbatoare, cartea de vizita sau blazonul de respectabilitate. Curtea din spate este universul simplu al omului, spatiul intim si familial, mai reprezentativ adesea decit haina de gala.… [Read more…]
NE BUCURA SUFLETUL SI RETINA In materie de arta, surprizele sint numeroase. Unele sint placute, altele dimpotriva. S-a intimplat sa ajung la expozitia unui nume foarte circulat si sa plec dezamagit de cele vazute. Alteori, dimpotriva, am descoperit un artist mai putin cunoscut cu lucrari remarcabile. Este cazul pictoritei Marina Purcea aflata la… [Read more…]
O EXPOZITIE … ECOLOGICA Consiliul local din asezarea Shoham a numit anul 2011, anul calitatii mediului. Printre alte actiuni la care au fost mobilizati locuitorii de la mic la mare, edilii s-au adresat artistilor plastici, propunindu-le organizarea unei expozitii pe teme ecologice, centrate pe respectarea calitatii mediului si reconditionarea materialelor folosite. Curatoarea… [Read more…]
UN SUBIECT GENEROS Interesanta este prezenta anumitor credinte sau istorii in mitologiile unor popoare indepartate istoric si geografic. Din Europa pina in Orientul indepartat, din Egiptul antic pina la nativii americani, sub un nume sau altul, apare legendara pasare de foc. AberdeenBestiary, Pasarea Phoenix sec XII O pasare de o frumusete neasemuita, care nu moare… [Read more…]
SE DEDICA ARTEI TAPISERIEI Doctorul Nae Cernaianu, bun prieten, traitor acum in Germania, imi trimite fotografia unui portret al lui, realizat recent din memorie de catre o pictorita dinRomania… Il recunosc pe studentul de altadata si, pentru ca tabloul e bun, ma interesez cine e autorul. Si astfel fac cunostinta cu Serbana Dragoescu, o artista… [Read more…]
MEMORIA ACUARELEI Cu ani in urma, in Iasul studentiei mele, am cunoscut o tinara frumoasa, prietena unui coleg. Invata la facultatea de istorie si filosofie a Universitatii si se numea Viorica Toporas. Parea pseudonimul bine ales pentru un poet liric, dar ea se numea chiar asa si, peste ani s-a dovedit ca nu gresisem… [Read more…]
Iata o surpriza deosebit de placuta: maestrul Briss ma invita la vernisajul expozitiei sale de pictura la galeria de arta “Dana” dinIasi. Era de asteptat. Pentru ca Sami Briss s-a nascut in tirgul Iesilor, a studiat la Academia de arte din Bucuresti, a trait si creat inIsrael, s-a stabilit laParissi a devenit un faimos artist… [Read more…]
EXPOZITIE IN SCOTIA Edinburg in zilele Festivalului care aduna artisti de teatru si de circ, pantomimi, muzicanti, multime de localnici, turisti, spectatori avizati, curiosi si gura casca… Nu departe de zgomotul si agitatia strazii, la capatul cuoscutei Mile Regale, palatul Holyroodhouse invita la o expozitie de exceptie consacrata maestrilor Renasterii din nordul Europei, cu titlul… [Read more…]
IUDAISM SI SPIRITUALITATE Am fost tentat sa intitulez aceasta prezentare a unei artiste care isi combina talentul si dragostea pentru pictura cu temele biblice ”Iudaism si spiritualitate” sau “Mostenire si identitate iudaica” – in intentia de a surprinde cit mai bine esenta creatiilor ei. Pentru ca arta iudaica, careia ea i se dedica… [Read more…]
Carl Gustav Otto Kristian Wrangel (1839-1908) Născut la Hamburg, CG Wrangel face şcoala de cadeţi la Karlberg. Devineofiţer, om de stat, jurnalist, corespondent la o serie de publicaţii centrale suedeze şi germane şi redactor al mai multor ziare importante. Persoană deosebit de energică, poliglot, extrem de cultivat şi, nu în ultimul rând,… [Read more…]
Pe 16 noiembrie 1869 în casa savantului Bogdan Petriceicu Haşdeu vedea lumina zilei ultima descendentă a familiei, Iulia Haşdeu. Lilica, cum o alintau cei apropiaţi, deja recunoştea literele şi recita poezii la doi ani şi jumătate; la patru ani înţelegea nemţeşte şi povestea basmele pe care le ştia de la străbunica. Salturile peste… [Read more…]
Cum mă cheamă? Cum adică „cum mă cheamă”?! Când aţi completat „invitaţia”, aţi ştiut. Da-da, e acelaşi nume. Da, aşa îl chema pe tătuţa. Nu, poreclă n-avem. Am pierdut-o pe firu’ vieţii. Dacă cineva vrea să ne găsească după poreclă, zice: „Ai lui Mitrache, mă!”, că tătuţa şi-a făcut numele renume. Bănuiesc de ce m-aţi… [Read more…]
De câte ori m-au acroşat irezistibilii domni , Filipicul şi Elegiacul, mă rugam să iasă din uz, să fie cenzurată epigrama, numai să nu fac eu cronica umoriştilor legitimaţi şi parafaţi oficial. Domnii aveau un aer subversiv şi sumbru, erau purtătorii de catrene rimate pe tema iernii, semnate de confraţii responsabili cu râsul în Baia… [Read more…]
Amiază geroasă de primăvară, în ciuda cerului senin şi a soarelui puternic. Razele cad pieziş, topind ţurţurii de la streaşină – chiar dacă termometrul ar arăta, probabil, minus 30C. Fenomen obişnuit la această latitudine Up-North. Se aude clinchetul cristalin al stropilor îngheţaţi în drumul lor spre gheaţa de la poalele mobilului. Razele piezişe ale soarelui… [Read more…]
VALEA PAMÂNTULUI, ION BOGDAN, CRONICA Valea Pamântului, volumul de poeme semnat de Ion Bogdan(Editura DaciaXXI,2010), a avut traseul firesc al unei cărţi aparţinând unui poet consacrat şi apreciat de critica literară pentru eleganţa discursului poetic. Este deja ştiut că Ion Bogdan , în strădania… [Read more…]
Unde duc scările, artist Daniela Isache Și între noi e-o lume de reproșuri Iubirile ca un stigmat rănesc Cum fumurile ce mai ies pe coșuri În cenușiu de nori se regăsesc Că te crucific nu am nici-o vină Din tine taina mereu mi-o hrănesc Tu ești prin vreme veșnică tulpină Și-n frunza mea ,… [Read more…]
Iar pe drum, Şerpilici mi-a dezvăluit din proprie iniţiativă cum trebuie interpretată cât mai aproape de realitate intervenţia, altfel demenţială, a profei de fizică. Deci, clasele la care Fizicoasa se prefăcea că predă (destul de multe, ţinând cont că, în general, avea o singură oră pe săptămână) erau organizate după principiile cele mai înaintate ale … [Read more…]
atas d yiwen Seg yiwen yenesr-d waṭas Aṭas yezzi ɣer yiwen Yiwen d acu yettalas Aṭas umu sawalen Yedder yiwen seg waṭas D nitni i- as yeggen ismawen Yuɣal mi t-ufan d aṭas La s-regglen yiwen yiwen Yiwen anida yella Aṭas i inudden fell-as Netta anda akken yella Yiwen ur d –yedli fell-as… [Read more…]
Urcă ursul, voiniceşte, După miere, după mure, Şi din când în când oftează ,,Tare greu e în pădure!,, ,,Pentr-un fagure, se ştie, Blana-mi stric şi portul Dânsele, albinele, Îmi străpung tot botul!,, ,,De m- apropii, toate, furioase foc, Cu grămezi de ace, Mă lovesc pe loc !,, ,,Nu vor să priceapă Şi… [Read more…]
Într-o zi de primăvară, Când zburau fluturi pe-afară, La căldură, în culcuş Se ivi, el, Gălbenuş. Printre ouă, printre fraţi, Nu ştiu cum, nu mă-ntrebaţi, Ud şi-n haină aurie, Prinse-a face gălăgie. Lângă puii negricii Cum putuşi tu ca să vii? Se-ntreba cloşca-mbufnată, Cu galoşi şi nemachiată. Doar de-atâtea generaţii N-am… [Read more…]
Îşi leapădă iar pomii frunza, Se joacă toamna de-a ascunsa. Când vântul trece ca şi-o boare Covor ne-aşează sub picioare. Cuprinşi şi ei de dor de ducă Aruncă nucii câte-o nucă Şi păsările-n stoluri, toate, Se duc de frig cât mai departe. E toamnă , gata-i pipermintul, De-argint are câmpul veşmântul. Scaieţi uscaţi, ierburi mofluze… [Read more…]
Lipa, lipa, spre bunica Se îndreaptă mărunţica, Ochi albaştri, creaţă toată, Mărunţica e nepoată. Mai departe, în ogradă, Azorică dă din coadă, Scheunând a bucurie C-a venit mica nurlie. Când ajunge la bunica, Ea mulgea blânda Junica… Fuga la bucătărie Să ia cana albăstrie. Apoi, iară la bunica, Să-i dea… [Read more…]
Locuiesc într-o carte (mai precis într-un roman)… Această carte a devenit, în timp, închisoarea mea… Paginile-ziduri de celulă sunt prea multe pentru a trece de ele… Fiindcă asta am început să-mi doresc… Vreau să evadez din cartea-închisoare într-o lume reală… Întâi a fost un capriciu, izvorât din plictiseala de a juca acelaşi rol în ochii… [Read more…]
faci o sumă să-ți iasă de-o haină? de ce? importantă e ușa și pragul. poți trece gol dincolo de lume. și dacă toate se prăbușesc în centrul pământului înseamnă că acesta se transformă în Tartar și probabil că toti vom deveni Sisifi cu bastoane de nuc încercând să rămânem verticali de dragul vecinilor. mărul. păcat.… [Read more…]
În zilele de vară, pe înserat, îmi îndrept paşii spre ţărmul mării către o stâncă ascunsă de ochii indiscreţi. Ea are forma căuşului palmei şi te simţi la adăpost fiind ferit de orice situaţie neprevăzută. În zilele cu furtună, valurile au depus iarbă de mare în adâncitura stâncii unde s-a format un loc comod pentru… [Read more…]
O vorbă veche, a noastră, din popor, care spune: “L-ai căutat pe dracul, și l-ai găsit pe tat-su!” îmi bruiază de câteva zile auzul. Cum, Doamne iartă-mă, am ajuns eu să fiu curtat de barbați, dar ce bărbați?! Măcar, e unul din cei bravisimo! Dar… Iată, cum a început totul: “Hi George, Thank your for… [Read more…]
Era mare dandy George, şi mare cuceritor. Îi plăceau femeile înalte, blonde, elastice. Umbla mândru, înfoiat, la braţ cu duduia. Îmbrăcat elegant: pantaloni de caşa, gris-fer, sacou bleumarin, cu nasturi metalici, cămaşa albă, scrobită, cu manşete duble, bogate şi butoni emailaţi, de serie mică. Cravata în dungi, roşu, albastru şi alb, cu nodul strâns, dublu.… [Read more…]
Stăteam la masă, în faţa unei cafele, aşteptându-l pe Mihai. Trebuia să-i returnez nişte bani, erau câteva sute de euro, trebuia să fac asta de ceva timp, dar abia acum reuşisem să îi strâng… Ingrată condiţia asta de scriitor, cel puţin acum şi cel puţin aici… Nu poţi trăi din ea, trebuie să faci obligatoriu… [Read more…]
un simplu zâmbet aruncat pe-un arc de gând. am adormit pe tâmpla re-nfierii, a unui sunet… poate ecoul slab prin patimi răsuflând. un pas mai stau apoi târârea-mi vie, va continua s-atingă drumul drept. m-am îmbătat destul, iluzie nătângă, cu-al tău izvor de miere-fiere… nu-s. nici coama dealului, nici vârful lui, nici lapte şi nici… [Read more…]
E spre sfârşitul anilor ’70, iar noi stăm în cabinetul lui de la spital şi pălăvrăgim. Sărim de la una la alta după cum ne duce conversaţia, dar doctorul nu e în apele lui. E mereu cu gândul aiurea. Mă tot gândesc la un lucru – spune brusc – nu-mi dă pace de fel. Am… [Read more…]
Ne aflam pe la jumătatea lunii lui „Cuptor” a anului 1980 ori 1981… Începuse a treia „repriză” de ploaie din acea zi. Primele două au fost la lumina zilei, pe când acum se înserase. Trecuse de ora nouă… Şi? Ce-i cu asta? Nimic deosebit, desigur… Atâta doar că, în vara aceea, am auzit şi am… [Read more…]
Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, şi mai este încă, un eveniment important în viaţa loviştenilor. În fiecare an era bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi şi pe băiatul lui cel mare, tot Dumitru, dar căruia i se spunea Dumitrică al Costi: toată lumea voia să-şi dea oile la stâna… [Read more…]
Uneori bătrânii iau decizii ciudate. Ciudată era şi hotărârea lui moş Babucea de a scoate în dimineaţa aceea oile din ogradă, chiar dacă peste noapte dăduse un pospai de omăt în toamna târzie şi rece. Mai rece decât omătul şi gerul trecu peste sat vestea că deasupra Strâmtorii, la răscrucea cărărilor, bătrânul oier îl găsise… [Read more…]
Pentru moment nu ar fi vrut să se pensioneze. Amăgit că valoarea punctului de pensie ar putea creşte, mergea încă la corvoadă, sfătuit de cine ştie cine, măcar până când năbădăioasa de inflaţie avea să se astâmpere cât de cât. Unde mai pui că i se promisese postul de paznic. În tinereţe muncise pe ici… [Read more…]
Noaptea a venit supărată şi s-a aşezat între noi, aşteptând umilă, să îi sărutăm buzele însângerate de stelele reci. Liniştea s-a dezbrăcat de toate simbolurile dar nu a uitat să aprindă focurile de noapte ale aşteptării. Ne aşezăm lângă focuri şi povestim despre orice şi despre tot. Baladele islandeze se unesc cu povestirile egiptenilor, legendele… [Read more…]
– Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi… se ruga Ruxandra în genunchi alături de fiul său de trei ani, în odaia din casa tatălui său, în care îl îngrijise cândva pe Mitruț. Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. – … ieltăm glesiților nostli, repetă copilul. –… [Read more…]
Căldura toridă a nopţii de august se prăbuşise asupra Eternităţii, ca o continuare firească a unei zile tot atât de fierbinţi. Pe cerul siniliu, îngerul de serviciu răspândise o puzderie de stele strălucitoare, printre care trona, uriaş, mai către răsărit, galbenul de aur al lunii. Eternitatea se afla ca mai toate cimitirele, la marginea oraşului,… [Read more…]
- Moș Dobrică, taie și mie găina asta. - O tai, Floare, o tai. Da ce faci bun, hă? - Vin fetele de la București. E vacanță. - Aha. Uite afurisenia că nu stă… Pff, da’ e grasă, fă, Floareo! Ce le dai să mănânce? - Hai bre, matale râzi de mine. Ce nevoia să… [Read more…]
Trupu-i destul de rotofei; biftecurile nu iartă. Dacă-şi permite, de ce să se abţină? Viaţa-i una! Romanii ştiau ce spun: „Trăieşte-ţi ziua, ca şi cum ar fi ultima!” Păcat că bună-starea se vede pe burtă! Ei, dar ce-i pasă? Plebea să-şi vadă de sărăcia ei! N-a îmbogăţit-o nici măcar orânduirea socialistă… Şi nici nu a… [Read more…]
I se spune „Neamprost”. Aproape nimeni nu mai ştie cum îl cheamă cu adevărat. Ţăranul care şi-a pierdut rădăcinile şi, drept compensare, simte nevoia să se lăţească. E felul lui de a-şi spori respectul de sine, de-a se face remarcat de noii vecini de la bloc. Nu că ar da doi bani pe ei. Doar… [Read more…]
Totul începuse atunci, în 1990, când profesoara de limbă moldovenească ne anunţase că trebuie să învăţăm să scriem cu literele latine (cum scriam la franceză) şi să renunţăm la kiriliţă (cum o numeam noi). Abia atunci am aflat noi că ne-am găsit identitatea, că facem parte din marele popor român. Până atunci, eram doar o… [Read more…]
Copilul şi câinele se plimbaseră toată ziua prin oraş, bucurându-se de viaţă şi sărbătorind prin strigăte vesele proaspăta lor prietenie. Se înserase, aşa că se-ntorseseră „acasă”, adică în primitorul parc Cişmigiu. Venind dinspre splaiul Dâmboviţei, cei doi intraseră în parc prin Schitu Măgureanu, intrare care, de altfel, era şi mai apropiată de „dormitorul de vară”… [Read more…]
În 2007, în colecția COTIDIANUL a apărut o carte de succes,„În America”, tradusă după originalul apărut în 2000 în SUA. Deși traducerea nu este la nivelul originalului, am citit cu mare interes despre mentalitățile americane în secolul XIX, care s-au perpetuat, evident în secolul următor. Despre autoare se știu o serie de date din… [Read more…]
La început Dumnezeu a făcut poezia La început Dumnezeu a făcut poezia Și a văzut că ea este bună, A împărțit lumea în poeți și nepoeți, Ceea ce se vede și astăzi, Indiferent de sex și naționalitate, Gândul celui nebun nu este un păcat, Domnul și-a deschis casa de arme, Zice Ieremia, S-au luptat… [Read more…]
M-am întrebat adeseori ce înseamnă sionism, precum și care este semnificația unor termeni proveniți din acest concept, indicând respingerea lui sau pierderea aspectelor lui principale. Mi-am pus și alte întrebări referitoare la această problemă care continuă să trezească interesul lumii contemporane. Cine sunt evreii sioniști și care sunt tendințele lor sociale, politice și culturale?… [Read more…]
-A fost om bun, săracul! şi în sinea lui: „Da’ parcă-i luase Dumnezeu minţile în ultimul timp. Este adevărat că m-a ajutat foarte mult, da’ şi eu pe el. Ba, parcă mai mult el pe mine.” Murise de tânăr Dumitru şi, cine nu ştia despre ce este vorba, s-ar fi gândit că trebuie să fi… [Read more…]
Deși avea o căpățână mică și turtită, a cărei capacitate craniană nu depășea o mie de centimetri cubi (ceea ce-l situa între primii hominizi ce părăsiseră savanele africane și talibanii ascunși prin peșterile din Tora Bora), pe plan profesional lui Iulică îi mergea destul de bine. Fie că vindea jumătăți de blugi prin obor, fie… [Read more…]
Aerul părea încins. Luna căpătase o culoare sângerie. Vietăţile se ascundeau speriate. Va fi furtună? Oamenii se uitau către cer… apoi către zare. Apăsătoare, înfricoşător de tăcută era zarea… Majorii urlau. Urletele deveneau ameninţare. (toare,) Înjurăturile loveau crunt în orgoliul de soldat. Oamenii trăgeau din răsputeri. Trăgeau tendele, le fixau pe la margini. … [Read more…]
Străduindu-se să fie cât mai convingătoare, colega ei, Wanda Dormenster, îi spusese că, în zilele de iarnă, dacă-l priveai de pe colinele din apropiere care îl înconjurau, liniştitul orăşel Glenville, cu vechile sale case – nici prea mari, nici prea mici – din cărămidă roşie, înghesuite una într-alta şi cu acoperişurile albite de zăpadă, seamănă… [Read more…]
Nu mi-au plăcut niciodată poliţiştii. Mama avea obiceiul să mă sperie, cînd făceam cîte o trăznaie, că vine miliţia şi mă duce la şcoala de corecţie. Aşa că acceptam corecţia pe care mi-o aplica ea. O bătaie zdravănă. Plîngeam cîteva minute, apoi fugeam afară şi o luam de la capăt. Eram un copil firav, scund… [Read more…]
Nu înțelegea unde plecase tatăl său. De câteva zile rămăsese singur printre găinile ogrăzii, numai el, tânărul cocoș cu glasul încă subțire. Pisica mânca torcând măruntaie proaspete, dar lucrul acesta se petrecea destul de des în gospodărie. Doar dacă nu cumva… Gândul acesta îl părăsi destul de repede și, privind cu mândrie în jur, nu… [Read more…]
Încerc să fac o pauză, mă despart greu de jurnalul lui Andrei. Nici nu am simțit cum mi-au amorțit picioarele strînse sub mine, am fost atît de adîncită în descrierile lui încît am uitat de timp și de tot ce este în jurul meu. Nu pot să cred ce am citit despre nemernicul de la… [Read more…]
Dar, din pomul cunoaşetrii Binelui şi Răului să nu mănînci, căci, în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit( GENESA ) Cum vii de la Constanţa spre Histria, scria Mihail Sadoveanu, apuci întîi pe un drum de năsip, urmînd litoralul, după aceea sui pe un podiş, unde hojma bîjbîie vîntul în bolîndari. După ce mergi… [Read more…]
Nici moartea nu mai e ce a fost… și nu care cumva să îndrăzniți să-mi spuneți mie că nu e așa, sau să începeți să-mi îndrugați verzi și uscate, că pe aici sau pe dincolo, că eu unul… Da ce să mai zici de circul din ziua de azi, pe care ei îl numesc înmormântare?…… [Read more…]
Dimineața se anunța senină și calmă, fără nici un fenomen meteorologic deosebit. MMC314 își luă ca de obicei zborul către câmpul de Floarea Soarelui, cu o senzație stranie, provocată de aceleași urări de spor la lucru adresate de paznicii de serviciu. Îi simțea a fi zeflemitori, însă fără răutate și MMC314 se întrebă, planând ușor… [Read more…]
Oare câți cititori, și nu numai români, știu de Eça da Queiroz? Sau de alți scriitori (și nu numai scriitori) decât cei popularizați cu ajutorul premiilor și etichetei ”best seller”? Eça da Queiroz este considerat cel mai important scriitor realist portughez din sec. al XIX-lea. El explică astfel stilul realist care tocmai apăruse în… [Read more…]
Acţiunea se petrece în România, ţara contrastelor şi a anumitor posibilităţi. Este izbitor contrastul opulenţă-sărăcie, iar modul de comunicare este limbajul banului. Cel al dragostei pare cel puţin depăşit, lăsat, parcă intenţionat, în epoca cenuşie, în exterior, a comunismului. Sunt lipsuri care aruncă o bună parte din populaţia acestei ţări în nostalgia forţată a comunismului,… [Read more…]
Hermann Hesse (1877-1962) s-a născut la 2 iulie la Calw(Wurtenberg) , fiind al doilea fiu al lui Johannes Hesse şi al Mariei Gundert, familie de şvabi elveţieni. Contemporan cu Proust, Joyce Kafka, Camus, Sartre, Hesse a debutat în 1899 cu volumul Cântece romantice în care rămâne tributar lui Goethe. În 1902, după prima călătorie… [Read more…]
Motto: „De unde ştiţi că Pământul nu e iadul altui Univers?” Gogol pleca din această lume lăsând un ultim îndemn contemporanilor: „nu fiţi suflete moarte, ci vii!” Şi mulţi s-au întrebat după aceea: cum să împaci trăirea întru Hristos fără să te dezici de viaţă? În romanul său Frunze uscate, Aldous Huxley abordează pe… [Read more…]
„Nazismul a durat doisprezece ani; comunismul european, în funcţie de ţară, între cincizeci şi şaptezeci de ani. Durata are efect autoamnistiant. Într-adevăr, în tot acest imens timp societatea civilă a fost atomizată, elitele au fost succesiv distruse, înlocuite, reeducate. Toată lumea – sau aproape toată lumea -, de sus până jos a traficat, a… [Read more…]
Motto: „Când cărturarul îşi asumă pasiunile politice, el le aduce extraordinarul concurs al sensibilităţii sale dacă este ar tist, al puterii sale de convingere, dacă este gânditor,al prestigiului său moral, în ambele cazuri.” ( Julien Benda- Trădarea cărturarilor) „Oare când se vor dezbăra intelectualii de iluzia perversă cum că ei sunt… [Read more…]
5 octombrie 2011. Există un sentiment ( nu vreau să zic “un complex” ) al ortomaniei, care nu e acelaşi lucru cu amorul propriu şi nici cu complexul de superioritate. Sentimentul ortomaniei nu-l poate avea decât un tip hipersensibil. ( Aşa un tip îmi pare mie ciobanul din balada “Mioriţa”, aşa un tip cred c-a… [Read more…]
It is High Time for Everybody to Answer by BIANCA MARCOVICI Everything I’ve written so far is not enough to paint our harmless look, during all these painful and hysterical evenings of waiting for the terrorists of today and tomorrow! Like beads I’ll string the lies they threaten us with! we’re so incredibly impotent facing… [Read more…]
Odată, pe când zilele n-aveau şir şi veacurile n-aveau număr, pe undeva, pe la o altă margine-a lumii, a trăit un tânăr şi chipeş voievod al cărui nume s-a pierdut demult în ceţurile uitării, dar despre care se mai vorbeşte uneori şi astăzi, pentru că, în ciuda loviturilor sorţii, a… [Read more…]
Copilăria lui Patty McKormack a fost de scurtă durată, încheindu-se brusc în vara anului 2071, când şi-a pierdut braţul drept într-un accident de maşină. Abia împlinise doisprezece ani. Apoi, pentru el şi pentru mama lui, a început coşmarul. Doctorii i-au amputat până aproape de umăr membrul zdrobit, montându-i, după aceea, o proteză – una destul… [Read more…]
a fost odată ca niciodată; că de n-ar fi nici că s-ar mai povesti; pe vremea când munţii se băteau în capete şi pământul nu era statornicit, iar smeii şi gheunoaiele se vânturau printre oameni în voie. A fost un timp al marilor fapte de vitejie, cînd războiul pentru comorile tainice ale Tărâmului înnegurat, dintre… [Read more…]
Se uită amuzată la cîinele beţiv al bunicului, ce dormea pe spate, cu labele răşchirate, icnind şi oftînd în somn. Îl părăsise în post pe bătrîn azi noapte şi venise de la han pe şapte cărări, intrase pe sub poartă lăţit ca plăcinta bunei şi adormise lîngă răzorul de flori, nepăsător la găinile curioase ce… [Read more…]
În armonia luminată de flăcările înmiresmate ale buştenilor ce-şi trosnesc, cu veselie, poveştile. Paharul cu vin roşu sporeşte farmecul privirii întoarse către coperta cu trandafir ce-şi plânge, discret, două bobiţe străvezii de lacrimi pe titlul scris cu albe majuscule Dragostea în vremea holerei(editura Rao, 2011), roman pe care l-am terminat de lecturat într-o zi mohorâtă… [Read more…]
- de vorbă cu Brâncuşi, într-un vis - ,, Pă vale pă cărare mă-ntâlnesc c-o fată mare: Un-te duci tu fată mare? Mă duc la ăl dăocheat, să-l las curat şi luminat, aşa cum Maica Precistă l-a lăsat. D-o fi dăocheat dă fată mare, să-i crape călcâili să-i curgă ţâţâli…” Am închis ochii vrăjit de… [Read more…]
Radu Bogdan ( martie 1920- august 2011) Plecat fiind din țară , am aflat cu oarecare întârziere, prin vocea tremurată la telefon a soției marelui critic plastic, că s-a stins din viață unul dintre cei mai distinși specialiști în istoria artelor plastice din România, Radu Bogdan. Îi revăd statura, părul alb, figura leonină, îi aud… [Read more…]
în marmura minților mele ai fost cândva iubito acolo în sevele trupurilor ostenite în substanțele pure ale sângelui acolo ai fost în cifrele aruncării de pe bloc în sudoarea fonetică a ștreangului în marea cea mare a venelor deschise în seducția tâmplei din care glonțul a evadat acolo ai fost când a trecut trenul când… [Read more…]
Acolo, pe banca de lemn din sala de aşteptare a gării, va începe aşteptarea. Aşa cum plănuise, mecanismele se vor declanşa pentru el. După un timp mai lung ori mai scurt, cineva îl va lua de acolo. Iar inginerului îi rămăsese, din marea lui trusă de unelte vechi, o singură unealtă, dar cea mai puternică:… [Read more…]
-De aia toţi bărbaţii sunt impotenţi şi femeile frigide… De fapt nu m-am prins ce însemna acel „de aia” (ceva cu societatea, cu timpul, cu ieşitul în oraş, cu filmele porno, cu comunicarea…). Dar concluzia pe care o trăsese mă uluia… Sincer, nici nu mă gândisem vreodată la asta… -Sunt şi nişte statistici făcute… –… [Read more…]
Pe domnul Meher l-am cunoscut mai mult datorită întîmplării. Mai precis, tînăr avocat fiind, am fost tras la sorţi şi mi-a fost repartizat cazul lui „din oficiu”. Domnul Meher era prea sărac pentru a-şi putea permite plata unui avocat – nu neaparat de renume, dar fie el chiar un avocat aparţinînd unei case de avocatură… [Read more…]
Însuşi «Thalassa…! Thalassa…!», – titlul romanului binecunoscutei şi talentatei scriitoare Silvia Zabarcencu ne duce imediat cu gândul la singurul roman scris de Alexandru Macedonski – «Thalassa» apărut prima dată în limba franceză, în 1906, iar mai târziu şi în limba română, roman în care Thalassa, eroul lui Macedonski, orfan şi rătăcitor prin lume, îşi petrece… [Read more…]
Cuvinte cheie: neurolingvistică, dispensie, toleranţă, receptor, emiţător, cuvinte, intonaţie, prozodia incantaţiilor. 1. Efectul neurolingvistic al cuvântului rostit Defel, toleranţa excesivă excede îngenuncherea receptorului de către emiţător. Gesticulaţia şi intonaţia zicerilor, care susţin într-un joc al hipnozei pe cel, ce uimit urmăreşte discursul, cade într-o vrajă ameţitoare, stopându-i-se orice încercare de… [Read more…]
Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privaţiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. Romanul superrealist este creaţia literară a secolului al XXI-lea, un început cu traume care şi-a pus amprenta pe omul creator, dând la iveală nerealizările materiale şi sentimentale ale societăţii care se supranumeşte super ok. Este noua entitate… [Read more…]
Oraşul bântuit Oraşul bântuit renaşte Sub soarele dimineţii În detalii neglijabile Static, mort colorat în gri Îţi zgârie retina prin indiferenţă Zgomotul cioburilor de sticlă Aduc normalitatea şi bulversează Liniştea mută. Locul işi caută fantomele Întruchipate în oameni Feţe fără zâmbete îndreptându-se spre locuri nebănuite În şir indian cu o cadenţă asurzitoare. Un copilă se… [Read more…]
fereastră deschisă şi-un chiot de fete cu busuioc înflorit în păr deasupra salmonidele scormonesc adâncul râurilor: izboarele vor să găsească să-şi depună icrele în întunericul unei idei un şarpe a lăsat pe marginea drumului o piatră preţioasă de-acum sunt sfinţite viile un corifeu cu o cană de must ne aşteaptă la poartă 2 Badea Cârţan… [Read more…]
Îmi este dor, un dor nebun, după clipa ce tocmai a trecut. A fost clipa în care te strângem în braţe, dor nebun după absolut. Mi-e tare dor de drumul tare şi plin de praf de la ţară pe care mergem mână-n mână, dor eu şi tu. De tălpile roase de pietrele moi,ce parcă…… [Read more…]
Puneam faţa aproape de faţa aia, să zici întâmplător, atingând cu ochii suflul uşor al trupului, în timp ce număram banii, dând la zar – care sân, genunchi, în gând, voi alege pe ape.Dar alegeam tot, toate, chinuindu-i corpul, duh, duhnind a zoaie ziua, a două şoapte noaptea, una pe gratis. Singur cuc, mi-o amintesc… [Read more…]
Călătoria, artist Corina Raiciu Năuciți de arșiță-era o după-amiază de august-trei vechi prieteni își ziseră, și de data aceasta, că n-ar fi rău să ajungă într-un loc răcoros, în care ești servit numaidecât cu bere spumoasă, și te îmbie, plin de aluzii amare, un taraf țigănesc. Bucuria modestă de-a sorbi din halbe, la o… [Read more…]
hai până jos aici unde eu stau întins aici unde urechile mi se ating de piatră şi aud tăcerea tuturor paşilor stau confortabil sunt jumătate pământ jumătate cer acopăr cu spatele flori ce nu vor mai zări primăvara din mâini presar trigonometrii subtile iar de jur împrejurul meu filosofiile trăiesc şi mor neînsemnat aşa că… [Read more…]
Istoria ieroglifică ( fragment) Iară Inorogul încă în opreala crocodilului fiind şi precum în blăstămate vicleşugurile Hameleonului să fie cădzut, vestea prin urechile tuturor să împrăştie, toţi munţii şi codrii de fapta ce să făcusă să răzsună şi toate văile şi holmurile de huietul glasului să cutremură, atâta cât glasurile răzsunării… [Read more…]
“Brăila-paceaura planturoasă ce-şi contemplă amantul ei, Dunărea, cu o privire pe cât de înflăcărată pe atât de desfrânată-este construită după un plan poate unic în lume. Un evantai desfăcut aproape în întregime. Din sâmburele care-i formează centrul, opt străzi şi două bulevarde alcătuiesc tot atâtea braţe ce-i înlănţuiesc mijlocul, arătând-o Dunării ca pe-o ofrandă… [Read more…]
Memoria seminţelor În cetatea bătrână a nopţii Fiinţa niciodată nu doarme. Memoria freatică impregnează Zidirile … Trădate sunt artele şi aproape toate iubirile. Cei adevăraţi nu vom şti Care am fost: cei de alţii ştiuţi, ori cei de noi înşine? Cei din oglinzi, ori cei din Cuvintele, sfintele, tot mai puţine? Numai a… [Read more…]
Bucatăria de carte Provizoriu, Sud - Esti unul dintre liderii generatiei ’80 in literatura romana. Asa te considera lumea literara: ma rog, o parte a ei, cea care conteaza. De unde – se intreaba cititorul de ziar – reputatia asta de lider? La debutul cu romanul Carapacea (1979) deja aveai acest statut. Cartea doar l-a… [Read more…]
Fata Morgana, artist Mihai Catruna Cu câteva zile în urmă am cumpărat o carte de la anticariat. Pe foarte multe procurate în acest fel am găsit scrise numele foştilor proprietari, eventual data şi locul de unde le-au cumpărat, pe una chiar autograful unui scriitor contemporan. Dar niciodată dedicaţia pe care am găsit-o pe aceasta:… [Read more…]
Mă voi ridica, artist Maia Martin evacuăm apartamentul urcă ultimul locatar şi mă agasează cu întrebarea: de ce nu s-au plătit taxele casei timp de trei luni? îmi stă pe limbă să întreb: care casă? cinci luni de bâjbâială, se cer acum ordine, logică şi cronologie în întâmplări? toate zeiţele destinului stau pe capul meu şi… [Read more…]
Interior, artist Nick Sava Come se qualcuno che sta sopra ordinasse tutto nello stesso modo, i scaffali dei negozi e dei supermercati sono quasi identici. La monotonia sta pero scivolando tra i sistemi di securità facendo posto ai prodotti di formaggio. Assortimenti di mozzarela, per la quale i locali ucciderebbero, spaghetti e spaghetti, tant’olio… [Read more…]
Bunul rinocer fantastic, artist Maia Martin TOMLYN of Devereaux, son of the second Count of Devereaux, was walking with long brisk strides on the old Roman road leading to the Crossroads. Janet – he had to think hard to remember her name – was a fast talker and he had almost lost track of time.… [Read more…]
Şi-acu’ să vedem câţi au primit, au citit sau măcar au auzit despre Viaţa lui Pi, romanul canadianului Yann Martel, trimis către noi (romanul, nu autorul) pe aripile avionului în cadrul evenimentului World Book Night, al cărui voluntar a fost, printre alte mii de persoane altruiste, şi dragul nostru Emanuel. Eu recunosc de la bun început că… [Read more…]
O carte „fermecătoare” şi în acelaşi timp „periculoasă”, aşa cum spune Liviu Antonesei în prefaţă, pentru cititorul necultivat şi neprevenit este Mântuirea prin evrei. Cuprinde două dintre cele mai incitante eseuri scrise de Leon Bloy. Este vorba despre Mântuirea prin evrei( Le salut par les Juifs) publicat în 1892 şi Sângele săracului (Le sang du Pauvre)publicat în… [Read more…]
„Mi se va recunoaşte poate, cândva măcar acest merit: că am încercat, în felul meu, necuviincios, să nu uit nimic din om în judecata mea asupra oamenilor.” Marcel Moreau s-a născut pe 16 aprilie 1933 la Boussu, în regiunea minieră Borinage, Belgia. La vârsta de 15 ani îşi pierde tatăl, ţiglar de… [Read more…]
- Hauzi, bre, la ce-ţi ajută să tot scrii, aşaaa, fără să fii publicat? Îţi place, e un hobby d-al tău sau cum? - Da’ de ce mă întrebi, nene, ai rămas în pană de idei, eşti în criză de subiecte de bârfă sau cum? - Păi văd că până acuma nu prea stai… [Read more…]
1932 Se naste Botero - Pictor, sculptor, caricaturist portretist Columbian. La 12 ani capătă instrucţie de matador în paralel cu şcoala normală. Să nu ne mirăm că primele sale picturi sunt inspirate de arena cu tauri. La numai 16 ani prezintă picturi în regiunea sa natală Medellin. Se mută la Bogota şi acolo cunoaşte avangarda locală , pictori ce… [Read more…]
Programul zilei a şasea a cuprins şi prezentarea cărţii SIMBOLICA ARTELOR NON-VERBALE, aplicaţii hermeneutice, autor artistul plastic, sculptorul şi doctorul în filozofie ION MARCHIŞ. Umbre1, artist Nick Sava Lucrarea a fost prezentată de către Virginia Paraschiv, critic şi eseist avizat care a dezvăluit în expunerea sa intenţia generoasă a autorului de a integra ţinuturile din nordul României,… [Read more…]
Programul zilei a şasea a cuprins şi prezentarea cărţii SIMBOLICA ARTELOR NON-VERBALE, aplicaţii hermeneutice, autor artistul plastic, sculptorul şi doctorul în filozofie ION MARCHIŞ. Umbre1, artist Nick Sava Lucrarea a fost prezentată de către Virginia Paraschiv, critic şi eseist avizat care a dezvăluit în expunerea sa intenţia generoasă a autorului de a integra ţinuturile din nordul României,… [Read more…]
Puţin scriitori moderni au abordat literatura cu atâta pasiune, entuziasm şi dedicare ca Luis Borges. Universul său s-a născut dintr-o amplă cercetare a literaturii, filosofiei şi teologiei. El nu se limitează la cultura nord sau sud americană ci deschide un larg compas peste culturile orientale, cabala ebraică, sau folclorul ţărilor nordice. El vede inutilitatea omului… [Read more…]
Pe Cătălin, fiul Tatianei Stepa, nu îl mai văzusem de când a terminat clasa a VIII-a. Aflând că va susţine un concert la Lupeni, alături de Dinu Olăraşu şi de alţi folkişti, nu am stat pe gânduri şi am făcut imediat rezervare. În ziua concertului, am ajuns la Clubul Valahia, cu aproape două ore mai… [Read more…]
Germenii prieteniei îi descifrăm în definiţia cuvântului “simbol”, aşa cum era înţeles de vechii greci. Symbolum(lat.) şisimbolon(gr.) este un substantiv care are 4 nuclee semantice. Primul nucleu este acela de semn de recunoaştere şi are 10 sensuri. Primul sens conservă înţelesul primitiv al cuvântului – „ un obiect tăiat în două, ale cărui două gazde conservă fiecare… [Read more…]
Teoria undei literare nu neagă existenţa divinităţii… ea doar împinge graniţa cunoaşterii către o nouă şi relativă frontieră… Tudor Alexandru Costin Citesc cărţile domnului Masaru Emoto… şi înţeleg că fiecare cristal are şi recită propria sa poezie. Fiecare cristal are şi recită propria sa poezie…… [Read more…]
Un anume tip de folclor afirmă că în faţa şarpelui prada paralizează, hipnotizată fiind de privirea intensă a reptilei. Lucru cu totul neadevărat. Nemişcare vietăţii este în fapt o armă, cu care aceasta îşi apără viaţa. Departe de a fi „hipnotizată”, ea face eforturi teribile să se confunde cât mai mult posibil cu peisajul; chiar… [Read more…]
1. Cu bună ştiinţă În mod normal un astfel de demers nu ar fi trebuit să folosescă internetul pentru a fi lansat. Uzanţele academice impun folosirea canalelor care au suficientă autoritate pentru a atesta că materialul provine dintr-o sursă demnă de încredere, sau recomandate sunt, desigur, canalele oficiale pentru a putea provoca reacţii ale autorităţilor. Cu… [Read more…]
talán a felismerés a várakozás vagy más nyíltabb és önmagáért létező időn kívülre kerültem a megnyilvánulások átfolynak az ujjak között a távolság sosem látott képeket hív elő és te azt mondod hogy ismersz engem mégsem emlékszel rám milyen kifordított pontok táncolnak szavaid szilánkjain a legfárasztóbb mégis az újrakezdés elején lenni puszta kézzel vad élni akarással ismeretlen… [Read more…]
talán a felismerés a várakozás vagy más nyíltabb és önmagáért létező időn kívülre kerültem a megnyilvánulások átfolynak az ujjak között a távolság sosem látott képeket hív elő és te azt mondod hogy ismersz engem mégsem emlékszel rám milyen kifordított pontok táncolnak szavaid szilánkjain a legfárasztóbb mégis az újrakezdés elején lenni puszta kézzel vad élni akarással ismeretlen… [Read more…]
Muzeul de istorie Evreiască- Amsterdam – Iunie-Octombrie 2011 Curator : Radu Stern Tristan Tzara În primele decenii ale secolului XX, lumea artei a fost luată cu asalt de către experimentalismul îndrăzneţ al mai multor evrei din România: Tristan Tzara (1895-1962), Victor Brauner (1903-1966), Marcel Iancu (1895-1984) , şi MH Maxy (1895-1971). Împreună cu mai… [Read more…]
Mai putin citat în dicţionarele Avangardelor este poetul şi prozatorul Stephan Roll (Gheorghe Dinu) 1903-1974. Stephan Roll a intrat de timpuriu în mişcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul şi directorul unicului număr din revista 75 HP (1924), apoi face parte din colectivul redacţional de la Punct (1924-1925) şi Integral (1928). Roll este un autodidact.… [Read more…]
cu pumnii, cu dinţii, cu picioarele, cu unghiile şi coatele. în felul ăsta mi-am făcut drum prin viaţă. a fost o continuă luptă. împotriva familiei mele şi-n special a mamei, o femeie simplă cu idealuri măreţe, dar cel mai mult împotriva tuturor oamenilor ălora care-au încercat să mă aşeze în linie cu ceilalţi. refuzam cu… [Read more…]
după 12 ani petrecuţi săpând gropi de cerneală în două şcoli construite aproape identic simt că n-aş mai putea face nimic o vreme. şi totuşi sunt bacovian nu prin vocaţie ci prin lene. delirez fără delir ca într-un deşert fără nisip după uscare îndelungată departe de femeia de neon şi oare ce mă împiedică să… [Read more…]
Cântă! mi-a zis mama în timp ce-mi ţesea copilăria într-un lan cu izvoare. Împleteşte frunze până ce umbra nucului va îmbrăca fereastra în verde, eu culeg un ciorchine oarecare din pânza de păianjen! Nu ştiam că aduna deniile pe acoperişul casei pentru a le număra în zodia singurătăţii ce va fi devenit muzeu în haina… [Read more…]
NOI APARIŢII Dragii mei, iată mai jos lista ultimelor cărți apărute în Colecția online Cititor de proză: OMUL DIN CUTIE, ANTOLOGIE POEZIE http://en.calameo.com/read/000310051df84c161a3e9 FEMEIE ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU, MELANIA CUC http://en.calameo.com/read/000310051f801299f0dd7 … [Read more…]
Hamacul din hamac cerul se vede ciuruit de frunzele celor doi plopi sub care sfântul Petru a leşinat de căldură în pelerinaj la Mecca îl văd pe bunul samaritean cum trece nepăsător cu cheia de gât călcând apăsat cerul sătul să care în spate răniţii Domnului trist îmi adun hamacul mi-l fac plasă pentru… [Read more…]
Dragii mei, cu bucurie vă anunţ apariţia unei noi cărţi din seria “Eu zbor! Veniţi cu mine?”. Este cel de-al 3-lea volum, semnat de Suzana Deac, proză şi poezie, şi Maia Martin, pictură. Puteţi citi cartea aici http://www.calameo.com/books/000310051486f4a3fb9e1 Având ca inspiraţie picturile mele, Suzana Deac a scris proză sau poezie de o sensibilitate ce o… [Read more…]
Dragii mei, cu bucurie vă anunţ apariţia unei noi cărţi din seria “Eu zbor! Veniţi cu mine?”. Este cel de-al 3-lea volum, semnat de Suzana Deac, proză şi poezie, şi Maia Martin, pictură. Puteţi citi cartea aici http://www.calameo.com/books/000310051486f4a3fb9e1 Având ca inspiraţie picturile mele, Suzana Deac a scris proză sau poezie de o sensibilitate ce o… [Read more…]
Barci, artist Nick Sava Marea-nverzită se-nchină unui ţărm ce şi-a lăsat pietrele să doarmă încremenite pe-un nisip fierbinte şi colorat de tălpile ce şi-au purtat dimensiunea spunând trupului că nimic nu are preţ pe această lume. Iar eu, pândar ascuns în coralii cu forme ciudate, mi-am deschis urechile pentru a percepe această lume de dincolo… [Read more…]
noaptea se prăbuşeşte peste cuvinte îngrămădite în aşternutul retinei coborâte din piscul nebuniei îmi şiroiesc pe buze se vor întrupate să trăiască în sine în chip nou printre noi copilăroase îşi strâng în grabă silabele caută versul inevitabil prevestitor de poem fără greşeală de cartografiere scris cu sentimentul unei pasiuni repetate număr fără înţeles vor… [Read more…]
femeia cu tunsoare mireille mathieu femeia aceea a scos din buzunarul şorţului treptele de rezervă a coborât singură, pe întuneric, în albumul de fotografii însemnate ca hoţii de cai cu data, locul şi numele morţilor şi ne-a făcut cu ochiul îmbujorată de sub tunsoarea mireille mathieu ar fi trebuit să-i spui că n-a fost… [Read more…]
Pseudoeveniment Nu s-a întâmplat nimic… doar o prăbuşire incredibilă a unui înger în mijlocul unei pieţe publice. Nu s-a întâmplat nimic… doar că luminile taxiului nu s-au stins iar tu eşti mai ciudat decât un posibil zbor în alb al unei nopţi făţarnice. Lătratul câinilor anonimi nu-mi mai apasă timpanele. Vis de planeta… [Read more…]
Fiul risipitor Fiul tău a scris o carte (Fiul tău mereu departe). Poţi veni, tată, din moarte, Poţi ceti, din moarte, carte? Fiul tău risipitor S-a întors cu dor de casă. Casa, unde-i casa, tată? Casa voastră nu-i pe-acasă. Prag s-aveţi, să staţi în prag, Aţi luat-o-n cer la voi? În cerdacul vechi al… [Read more…]
Lapendu [Magia o pierdem de mici...] Vrăjitorii Timpului n-au robe, bărbi ancestrale, Pălării ciudate şi nici mers agale. Aceşti săraci bufoni ţin în biata lor mână Ceasul cu limbi deformate mici şi stricate… Vrăjitorii Timpului au un dinte lipsă, de lapte, Genunchii juliţi şi pe feţe zâmbete largi, nelimitate. Ei, copiii, ţin în palma… [Read more…]
Timpul tace opresc timpul să-l întreb de ce tace de ce vântul şi ploaia nu muşcă din mine să smulgă cuvântul de ce nu le place să urle pământul durerea trăirii să ţipe în mine în cer să străpungă să-l pună în dungă pe ce şi pe cine o clipă nu face un om… [Read more…]
tăcuţi şi orbi nu plângem să ne ridicăm deasupra sorţii şi de fapt nu ne ridicăm vremea ne face mărunţi şi înţelepţi inima rămâne izvorul de lacrimi din lacrimi se ridică un munte peste care trecem cu privirea palidă tot mai aplecată în pământ pentru că acesta îşi cere dreptul suntem ceea ce alegem… [Read more…]
S-ar putea spune că-mi trăiesc absurdul în fiecare zi, singura realitate de altfel în stare să-mi spele zidurile de singurătate, şi mă-nduioşează gândul că oraşele pustii cam din acelaşi motiv gustă din moarte pînă la capăt. N-are rost să-mi imaginez istoria rătăcirilor, oricum o smulg din mine în chip de mătănii şi cu infinită răbdare.… [Read more…]
Pe insulă nu mai era nimeni decât un robot imens care adulmeca cu antene subţiri un vapor în zare şi metalul din el.. (Anatoli Dneprov-Insula Crabilor) *** O poveste SF din tinereţea mea punea nişte crabi electromecanici să se reproducă identic în ideea de a consuma astfel tot metalul unui duşman ipotetic. O defecţiune… [Read more…]
aproape omucidere doar inima mi-a rămas mică mică cât bobul de rouă cât ochiul de corb implozie a trecutului pe retina mea cuvintele flutură viaţa de-a josul în sus numele tău ca un dumicat prea mare sufocă speranţa mea anorexică iubirea de sânii tăi s-a lipit o inimă nouă decapotabilă şi parcă n-ar fi… [Read more…]
http://apps.cooliris.com/embed/cooliris.swf?t=1307582197 Muzeul Costumului Popular, Palatul Parlamentului, organizată de Mensual Art 25 Gallery, Muzeul Satului, Fundaţia culturală Elena Surdu Stănescu mai – iunie 2011 Dragii mei, am avut plăcerea de a participa la expoziţia de grafică “Gest”, găzduită de Muzeul Costumului Popular, situat în Palatul Parlamentului. Proiectul expoziţional a fost rodul colaborării între Mensual… [Read more…]
http://apps.cooliris.com/embed/cooliris.swf?t=1307582197 Muzeul Costumului Popular, Palatul Parlamentului, organizată de Mensual Art 25 Gallery, Muzeul Satului, Fundaţia culturală Elena Surdu Stănescu mai – iunie 2011 Dragii mei, am avut plăcerea de a participa la expoziţia de grafică “Gest”, găzduită de Muzeul Costumului Popular, situat în Palatul Parlamentului. Proiectul expoziţional a fost rodul colaborării între Mensual… [Read more…]
să nu mă plângi, eli! …mâna mea o să se decojească pentru încă o rugă în templul umbrelor se face frig – să nu mă plângi, eli doar bate-mi cuie la capăt de gânduri ca să te mai pot aprinde când îţi suflu în aripi e timpul tău pentru un ultim salt până la… [Read more…]
Rodrigo Ia bromură din când în când face autostopul virtual terorizează prin bunăvoinţă după tratamentul cu propriul ac poate fi o viespe sau un scorpion atrofiat zice că e un om bun uitându-se mereu la poza lui, în oglinda narcisistă, atacă tot ce seamănă cu descrierea personajului mascat în el… să nu fie denaturat… [Read more…]
Caldura, artist Ştefania Adela Pop iau cu mine răsăritul unui soare mai vechi într-o lume nouă, port susurul râului al cărui izvor tu mi-eşti, rănit de săgeţile lunii unor nopţi sângerii port cu mine răsăritul unui soare mai vechi să-i dau drumul pe cerul ochilor când afară e furtună şi visele se scaldă în bălţi… [Read more…]
decembrie 17, 2011
Comentarii oprite