Ora de cumpănă…

 

Te aşteptam

la vechea răscruce

de care mi-ai vorbit într-o vreme.

Dimineţile mele

se zbăteau în strânsoarea

amintirilor

ca-ntr-un cerc vicios

şi toate zborurile erau trecute

sub tăcere.

Doar sufletul meu mai striga

în nopţile haine

plecate să vâneze…

…

Vino, iubite, să-mi vezi aşteptările

răscolind în fibrele pământului.

…

Te aşteptam la ultima răscruce

a zilei

adăpostită în  vechiul altar

clădit pe ruine…

Cine să mai rostească

vreo întrebare

când rănile s-au adunat

într-un bulgăre de sare

şi sufletul îmi cerea neîncetat:

–          apă! apă…

ca o condamnare, ca o risipire

într-o logică absurdă…

…

Vino, iubite, să vezi cum pământul

se crapă…

cum nopţile deschid câte o trapă

şi ploile te caută

în inima de foc

a ultimei poveşti

de iubire…

de iubire…

 

9 decembrie 2012

 

Ca-ntr-un ochi lunatic

Tăcerile

adânci

învolburau oceanul

şi valurile se striveau

de stânci

ca-ntr-un ritual păgân…

stăpân

în umbră – exultând…

 

la ţărm

o luntre prinsă în nisip

închipuite voci

alunecau

sub malul

îmbâcsit de alge

şi arginţi

 

tăceri

nedescifrate

întunecau oceanul

şi stâncile alarmate

se surpau

în mine

ca-ntr-un ochi lunatic…

singuratic

în noapte – meditând…

 

25 dec.2012

 

 

Striveşte-mi retina…

Înainte să-mi striveşti retina

cu primul răsărit

zăvorăşte-mă în somnul celor vii

şi lasă-mă acolo

uitată…

nu-mi întinde lemnul de cruce

să-l mângâi

 

Înainte să-mi smulgi inima

din rădăcină

şi s-o arunci convoilului funerar

zăvărăşte-mă în dragostea

celor orbi

şi lasă-mă acolo

dăruită…

lasă-mă… nu mă târî în pustie

lângă stârvuri şi corbi

 

Zăvorăşte-mă în beţie,

în dragoste

şi somn

şi nu mă lăsa să rătăcesc

pe drumuri – solemnă şi umilă –

 

Înainte să-mi striveşti retina

cu primul răsărit

avertizază lumea

că naşterea bocitoarelor

e un spectacol gratuit…

gratuit…

 

1 ianuarie 2013

 

autor  valentina becart