migraţii

fereastră deschisă
şi-un chiot de fete cu busuioc înflorit în păr
deasupra
salmonidele scormonesc
adâncul râurilor:
izboarele vor să găsească
să-şi depună icrele în întunericul unei idei
un şarpe a lăsat pe marginea drumului o
piatră preţioasă
de-acum sunt sfinţite viile
un corifeu cu o cană de must
ne aşteaptă la poartă

2

Badea Cârţan e tot mai bătrân
drumul până la Roma
nu-l mai poate bate
în cimitir
s-a oprit să citească o carte
suflă uşor peste
îngălbenite frunze
lipite de tomnatice cuvinte3sunt risipite într-un pătul de albăstrele
poeme calde de iubire

un laios
oracolul ascultă
în timp
ce soarele scapără
atins de colăceii alburii
în formă de cruce

4

şi-n anul acesta
din mila Domnului
trăim sănătoşi să vedem struguri pe masă

Brumar cel mic
vesel
cu-n buchet de creasta cocoşului
bate la poartă

ochi mari de copii
poftesc la delicioasele prăjituri cu mere şi gutui

frunze aurite pe margini
perdele brodate cu crizanteme la geamuri

fraţii Capşa
se grăbesc să-l servească pe generalul Joffre
cu un mic joben de ciocolată

5

sub streşini numai
dorul mai cuibăreşte
un drum lung prin deşert au de parcurs rândunelele
la vecernie
ne cheamă ciocănitoarele
pe o cărăruie care duce-n vârf de munte
luna
se plimbă
are în sân:
coacăze şi afine

 

artist Ebrahim Fleep

autor Anisoara Iordache

Poetul Rodian Drăgoi

Rodian Drăgoi

 

Cred că primele poeme ale lui Rodian Drăgoi le-am citit prin anii 70.Spre deosebire de   poeții generației sale ( și ale mele, oarecum ) el nu avea nimic din „avântul revoluționar” care făcea bine scriitorilor în devenire. A fost premiat și a debutat la Editura ALBATROS, în 1981, dar primele versuri le-a publicat în revista ATENEU, din Bacău. Numele de Rodia, așa cum mi-a explicat personal, vine de la rod în ianuarie. Este un poet al miracolului rural, un conjudețean cu Zaharia Stancu, iubește Câmpia Bărăganului, fantasmele care se nasc pe întinderile ei, raza de soare, este bolnav de frumusețea unui fluture, are o candoare care i se citește pe chip, iar modestia nu-l ajută deloc să fie celebru, ceea ce nici nu ar trebui să aibă importanță.  Marian Drăghici , Constanța Buzea au  găsit în poezia sa filonul de aur. A publicat, se pare numai patru cărți, ultimele două, „Poeme de trecere ” ( 2006), „Lumină de mireasă” ( 2007) fiind bine primite, dar fără surle și tobe. În 1982 a fost premiat de revista LUCEAFĂRUL, pe atunci o revistă de prestigiu, ca și ROMÂNIA LITERARĂ.

 

artist Ebrahim Fleep

Poeziile sale au fost traduse și cuprinse în antologii de limbă engleză, franceză, sârbă, maghiară, ș.a. Este redactor asociat la revista „MEANDRE” din Alexandria,  destul de activ pe diverse site-uri. Ca poet profesionist este, cred, unul dintre cei mai buni la ora actuală. Optimist și tragic, totodată, admirator al lui Dimitrie Stelaru, căruia i-a dedicat și un frumos poem, Rodian Drăgoi este un poet complex, independent de mode și  curente efemere.  „Se-aude cum cântecul în păsări îngheaţă / şi serii îi curge lumina pe faţă // nu mai ştiu cum arata trupul / în care mi-am petrecut o iarnă înfierbântată / casa de o lacrimă stă rezemată // acum sub tălpile trecătorilor întunericul ţipă / şi-afară singurătatea se înfiripă // respiraţia tatei îndoaie geamul la casă / oare câtă zăpadă încape într-un corp de mireasă ? / prietenul meu a luat moartea de la început / eu fiecare şoaptă de-a ta o sărut // mama mă aşteaptă cu lacrimi aburinde pe masă / şi-o zăpadă flămândă dă buzna în casă“ (Prietenul meu a luat moartea de la început).
„M-am trezit  cu o flacără pe umărul stâng / pe cămaşă singurătatea se-ntinde ca o pată de sânge // cu ochii deschişi dormea poemul în mine / luna e-o rană şi clipa aceasta mă strânge // vântul se sparge în ţăndări de geam / drumul spre tine trece mereu printr-un nor // mama îşi împachetează plânsul într-un ziar / în rafturi cărţile respiră liniştitor“ (Mama îşi împachetează plânsul într-un ziar).    „Iarba nu ştie încă nimic despre toamnă / cineva îmi lipeşte tristeţea crăpată cu lut // tata îşi poartă viaţa şi securea pe umăr / eu alerg în urma cuvintelor mele tăcut // deodată vântul începe să clatine drumurile / în gloanţe praful de puşcă se ascunde de frică // secundele intră zgribulite în casă / iubito fă te rog singurătatea mai mică // luna răsare tot mai des dintre câini / păstorul e păscut de propria sa turmă // mama îşi îndoaie lacrimile ca pe nişte nuiele / mâine cine ştie ce răni ne vor ajunge din urmă“ (Deodată vântul începe să clatine drumurile).
gură / şi nu vreau să îţi vorbesc cu zăpadă / în locul cuvintelor // iată zăpada definitiv mă acoperă / şi tu continui să râzi / şi râsul tău viscoleşte zăpezile“ (Ninge stau în ninsoare). mă bate prieteneşte pe umăr / şi îmi arată realitatea năpădită de ierburi // cineva deschide o fereastră spre mine / şi se aude dialogul dintre tăcere şi muguri“ (Realitate năpădită de ierburi).
„Mâinile poetului s-au amestecat cu mâinile nenăscutului / şi cu mâinile mortului // cu mâinile copilului / şi cu mâinile bătrânului // cu mâinile soldatului / şi cu mâinile generalului // cu mâinile judecătorului / şi cu mâinile criminalului // acum poetul cu disperare îşi caută mâinile // dacă va greşi / cu mâna cui va scrie poetul de acum înainte ?“ (Mâinile poetului s-au amestecat cu mâinile nenăscutului).
O parte din versuri le-am preluat dintr-o recenzie a Niculinei Oprea, din publicația Centrului Cultural din Pitești.  Despre Rodian Drăgoi se va mai scrie și poate că i se va acorda un loc mai vizibil în peisajul literaturii românești contemporane.Succes, Rodian !

autor Boris Marian

Gabriel Stănescu – In Memoriam

Gabriel Stănescu s-a născut la 9 septembrie 1951, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1977. În timpul studenţiei a devenit membru fondator al cenaclului Universitas şi a activat în presa studenţească, devenind membru al Uniunii scriitorilor în anul 1990. În 1991  Gabriel Sătnescu a emigrat în SUA, stabilindu-se în Atlanta/Georgia, dobândind statutul de refugiat politic. Poseda dublă cetăţenie, petrecându-şi viaţa pe două continente (în ultimii ani, devenind lector la facultatea de jurnalistică din cadrul Universităţii Spiru Haret, mai mult în România). A dobândit titlul de doctor în filosofie în anul 2002, cu teza: ”Particularităţi etnoculturale ale românilor americani. Contribuţii la studiul comparativ al etnosului românesc”.

Gabriel Stănescu a debutat în revista „Cronica” din Iaşi în 1969, apoi a publicat peste 15 volume de versuri şi 7 de eseuri. A fondat: Editura Criterion Publishing (Atlanta, Georgia în 1995), Asociaţia Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români (1995), revista „Origini-Romanian Roots” (1997), Caietele internaţionale de poezie (1997)

A fost autorul mai multor volume de poezie dintre care amintim: Exerciţii de apărare pasivă, Ed. Albatros, 1984; Împotriva metodei, Ed. Albatros, 1991; America! America!, Ed. Euphorion, 1994; Sfârşitul care începe, Ed. Panteon; 1996; Peisaj cu memorie, Poeme haiku memory landscape, Ed. Criterion Publishing, 1996; Stress, Ed Helicon, 1998; Identitatea neantului, Colecţia Poeţi optzecişti, Ed. Axa, 1998. O speranţă numită mayflower(Ed. T, Iaşi, 2008),  111 poeme (antologie bilingvă, 2010).

artist Ebrahim Fleep

Dintre cărţile de eseuri, se remarcă: MIRCEA ELIADE Odiseea omului modern în drum spre Itaca (Ed. Criterion publishing, 2009) care ne relevă personalitatea istoricului religiilor sub varii aspecte: ştiinţific, literar, istoric, sociologic etc.

În cadrul editurii Criterion publishing a iniţiat o colecţie valoroasă, dedicată marilor personalităţi ale culturii noastre, aşa cum au fost acestea receptate de contemporanii lor. Au apărut până acum asemenea crestomaţii întocmite de Gabriel Stănescu pentru: Mircea Eliade, Emil Cioran, Nae Ionescu şi Petre Ţuţea (ultima chiar înainte de moartea iniţiatorului). Avea în plan să publice în anul 2011 Constantin Brâncuşi în conştiinţa contemporanilor săi. Am colaborat la revista Origini cu recenzii, la rubrica pe care mi-a oferit-o, „Biblioteca din Alexandria”. L-am ajutat la editarea mai multor cărţii, ultima dintre acestea fiind crestomaţia dedicvată lui Petre Ţuţea. Cu o zi înaintea morţii sale am participat împreună la lansarea unor cărţi publicate la editura sa, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, Bucureşti.

Acum, după plecarea prematură la cele veşnice a poetului, eseistului şi editorului, ne revine nouă, a celor care l-am cunoscut şi apreciat, sarcina să edităm cartea Gabriel Stănescu în conştiinţa contemporanilor săi.

autor Lucian Gruia, redactor la revista Faleze de piatră

http://cititordeproza.ning.com/profile/LucianGruia

Recompensă/Cântec/Locuiesc/Zbatere în gol

Recompensă

Mi-aţi tăiat aripile
o dată
şi încă o dată
şi apoi iarăşi
Acum nu vă mai osteniţi:
ele mi-au crescut în interior

Cântec

De la fereastra mea
văd sufletele
tuturor oamenilor

Locuiesc
într-o lacrimă
suspendată

Zbatere în gol

Încercând să fugă
din calea destinului,
omul aleargă
în întâmpinarea lui

artist Ebrahim Fleep
autor Ion Untaru