potecile, autor Ion Burhan

am iubit întodeauna potecile

potecile visului

potecile umbrelor

potecile iscoditoare de noi sensuri

 

ştiam că ele caută întodeauna pe cineva 

 care a trecut mai demult

grăbindu-se 

 

caut prin mine iarăşi vechile poteci

acum când ştiu că viaţa

e asemenea unui cerc

 că e aceeaşi vară

care a mai fost

şi surâsul tău la fel

ca-n prima zi

 

respir egal la urcuşul muntelui

iar piesele realităţii

par reaşezate  pe marginea cărării

pentru o nouă şansă

ca după un joc trişat

care tocmai s-a sfârşit

 

sunt iarăşi tânăr

şi nu mi se pare ciudat

 

peste un timp voi zări un călător plin de colb

păşind înaintea mea

 

mă voi prinde din urmă

pe mine

cel care a plecat mai demult 

grăbindu-se

 

autor Ion Burhan