Cuvinte despre Eminescu / Singurătatea mă roade ca un bocanc de soldat

 Cuvinte despre Eminescu 

 

Părul lung al poetului încâlcise pădurile

un mormânt visător îi trecea pe sub pleoape

poate cânta cenuşa ce o purta în el

când oglinzile veneau să îl caute-n ape

 

iarba tremura ca o femeie care-a ucis

în păsările oarbe ningea şi era frig

el asculta cum se desparte lumina de lumină

ţinând în mână palidul câştig

 

lumea îi tremura mereu pe limbă

nici o fereastră nu voia să îl audă

cu-aceiaşi greieri iarba-l căuta

noaptea-i cădea pe umeri ca o hlamidă udă

 

cineva trântise o uşă sau o petală căzuse

prin el zvâcnea pământul ca o taină

ducea în braţe-o carte sau un prunc?

vai, ocrotea zăpada cu propria lui haină

 

 Singurătatea mă roade ca un bocanc de soldat

 

Întuneric pe străzi

întuneric în case

 

doar în gura poetului

este lumină

 

în această seară

ploioasă de toamnă

 

singurătatea mă roade

ca un bocanc de soldat

 

şi nici nu mai ştiu

ce gust are pâinea

mâncată împreună cu tine

 

 

autor  Rodian Drăgoi