Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Interviu cu Alexandru Buican de Miroslav Uram

Posted in numarul 37-38 ( noiembrie-decembrie2012) by Hopernicus on 06/12/2012

S-A ÎNCERCAT SĂ SE ESCAMOTEZE CRUZIMEA PERSONAJULUI REAL, DECI S-A FALSIFICAT ŞI ISTORIA ŞI ADEVĂRUL PSIHOLOGIC…

 

Interviu cu Alexandru Buican  de Miroslav Uram

 

 

 

 

 

Miroslav Uram: Aţi tipărit recent, la Editura Livingstone, „Ţepeş. O biografie a lui Vlad III Dracula“. Care au fost dificultăţile adunării documentelor referitoare la acest „om de geniu […], om al soluţiilor geometrice?” Cum aţi verificat autenticitatea surselor de informaţie istorică pentru biografia aceasta?

 

Alexandru Buican: „Adunarea” documentelor nu a fost dificilă. Există culegeri de documente din arhivele turceşti, italiene şi mai ales ungureşti. Ceea ce am făcut eu nou, este folosirea lor în spiritul de care au fost animate atunci când au fost redactate. Nu am încercat să le interpretez apriori ca să-mi substanţiez o idee făcută deja despre Vlad III. Şi apoi le-am citat. O prejudecată a istoriografiei româneşti este aceea a lipsei documentelor. Documentele există, sunt revelatoare, ele trebuie doar citite corect. Şi apoi, chiar şi aceste documente nu sunt reproduse mai niciodată de istoricul român care vrea să fie crezut pe cuvânt. Oricâtă autoritate (sau talent!?) ar avea autorul, simpla comentare a faptelor nu convinge. După un timp naraţiunea ia calea poveştilor şi trezeşte neîncrederea. Istoria nu convinge prin cu afirmaţii, ci prin probe. Numai documentul în sine, care poartă energia unor voinţe omeneşti de la 1400, zguduie sufletul. Integrarea lor în naraţiune, este esenţială în elucidarea „misterului psihologic Vlad III Dracula.” Nereaducerea în „actualitate”, în lumea culturii vii, a documentelor este responsabilă în mare măsură pentru neîncrederea aproape bolnăvicioase (dar şi justificată) a românilor în propria lor istorie.

 

Miroslav Uram: Care personalitate din istoria României credeţi că a făcut cel mai mult pentru români?

 

A. B.: Credinţa mea este că personalităţile nu sunt chemate „să facă ceva pentru români”, românii, ca popor, fac ei înşişi ceva pentru ei ca români. În această ordine de idei, ei trebuie să dea şansa oamenilor de vocaţie să-şi împlinească vocaţia, adică să nu-i obstrucţioneze. Din păcate, un mare număr de lideri politici şi militari au sfârşit executaţi în urma trădării şi un mare număr de poeţi au sfârşit la ospiciu… e o problemă naţională.

 

Miroslav Uram: În carte apare cetatea Bratislava: „În februarie, în anul următor, 1453, Vlad III ia parte, de asemenea, alături de Ioan de Hunedoara, la ceremonia încoronării minorului de treisprezece ani, Ladislaus V Postumul, ca rege al Ungariei. Cu această ocazie, la Bratislava, unde are loc ceremonia, el este prezentat ca pretendent la tronul Ţării Româneşti şi face, desigur, angajamente tânărului rege.“ Ştiu că aţi vizitat acest oraş. Puteţi să ne relataţi o experienţă de aici, să ni-l descrieţi?

 

A. B.: Bratislava mi se pare un oraş liniştit, civilizat cu oameni cumpătaţi, care trăiesc într-un bun raport cu situaţia lor economică şi financiară. Un oraş unde nu întâlneşti stridenţe caracteristice „orientului”. Un oraş din Europa Centrală care – deşi „central” – pare a aparţine mai mult Europei de Vest.

 

Miroslav Uram: Ce v-a inspirat/motivat pe dumneavoastră să scrieţi o carte despre Vlad III. Dracula?

 

A. B.: Precaritatea lucrărilor anterioare. Vlad III a devenit în Occident şi în America un fel de apendice al unui personaj fictiv creat de un scriitor irlandez mai degrabă minor. Un geniu al Renaşterii nu poate fi o consecinţă a unei cărţi dubioase. Din păcate, în România, unde românii nu văd în lideri decât nişte Tătici, care trebuie „să le dea”, s-a încercat să se escamoteze cruzimea personajului real, deci s-a falsificat şi istoria şi adevărul psihologic… din susceptibilităţi naţionale. Totodată, epopeea domnitorului, ajuns, în vremea sa, o celebritate — bizară pentru unii — pe continent, este şi una de semnificaţie europeană, cele două perspective condiţionându-se reciproc, în condiţiile geopolitice de atunci.

 

Miroslav Uram: L-aţi considera pe Vlad un personaj istoric negativ?

 

A. B.: Eu m-am limitat la a prezenta faptele. Din ele, dacă acestea nu sunt falsificate şi dacă sunt într-un număr covârşitor, se desprinde – fără ajutorul meu! – până la urmă un portret interior. Am încercat totodată să prezint alături de datele „eroice” ale personajului istoric şi pe cele de stare civilă, ba chiar şi pe cele intime, pentru ca în încheiere să dăm celebrului şi înspăimântătorului om portret interior menţionat.

 

Miroslav Uram: De unde credeţi că au început zvonurile fanteziste despre Dracula? (Să fie Bram Stoker singurul vinovat?) Sunteţi de părere că biografia va fi citită şi de fanii literaturii fantastice? (Mai exact, a literaturii despre vampiri?) Vor fi dezamăgiţi?

 

A. B.: Cruzimea lui şi modul absolut în care el o aplica i-a uimit pe contemporani. În ceea ce priveşte zvonurile fantezise, ele s-au coagulat prin ceţurile Irlandei. Ultimul lucru care mă preocupă este părerea „fanilor literaturii fantastice”.

 

Miroslav Uram: Cui aţi recomanda această carte?

 

A. B.: N-o recomand nimănui, dar sper ca ea să fie de folos celor interesaţi de adevărul istoric şi psihologic în legătură cu acest personaj istoric: Vlad III Dracula.

 

Miroslav Uram: Care a fost cel mai mare opozant a lui Vlad III. Dracula (în caz că a existat un astfel de om)?

 

A. B.: Din faptul că Vlad III a făcut repetate raiduri în Transilvania, unde a produs mari pagube materiale şi unde a ucis mulţi germani şi unguri, opoziţia care i s-a făcut a venit de la Buda. Apoi, în ultimul an al domniei, după schimbarea orientării politice, Mehmed II i-a devenit duşman şi l-a şi înlăturat de la domnie.

 

Miroslav Uram: Este, sau va fi în viitor tradusă cartea dumneavoastră într-o limbă străină? (Dacă răspunsul este afirmativ, care ar fi prima?)

 

A. B.: Da, cartea este tradusă şi sper să fie publicată în America.

 

Miroslav Uram: Aţi redactat şi o biografie artistică „Brăncuşi“. Ce alte proiecte de acest tip mai aveţi?

 

A. B.: Da, am scris o biografie „ştiinţifică” Brâncuşi. Preocuparea mea de acum este reconstituirea vieţii unui mare poet român (care a „vizitat” şi el în repetate rânduri ospiciul) – Bacovia – , cel mai influent în lirica românească de azi.

 

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Interviu cu Alexandru Buican de Miroslav Uram

%d blogeri au apreciat asta: