Arhiva revistei literare Faleze de piatră

est Deus in nobis

Posted in Poezie by Hopernicus on 20/10/2012

            

                            lui  Mihai Eminescu,

Aplecat smerit deasupra cuvintelor

şi cu palma stângă lipită pe inimă,

aşa începe poemul acesta

despre Întruparea  Duhului Sfînt

pe pământ

şi despre Cuvântul

care s-a pogorât

în frigul şi bezna

trupului meu

 ca să-mi spună:

Iată,

încă o dată,

mi-am aprins

Floarea Albastră

în candela

palmei tale din dreapta,

iar tu,

încă o dată,

cu preaplecată smerenie,

să-ţi potriveşti

cuvintele care ţi-au mai rămas

după flacăra ei. 

Fără să uiţi

că Adevăratul Cuvânt

s-a născut 

în peştera umilă-a exilului

şi că puţine dintre vorbele tale,

 

sub aripa milostivă-a Luminii de-a fi,

rod în lume or să poarte

 

Astfel încît

nicio clipă nu pot să uit

că umbra

e tot o manifestare-a luminii,

aici, pe pămînt,

unde

adevărul, ca şi minciuna,

se măsoară-n cuvinte.

Şi unde,

mereu în genunchi

şi cu palmele strîns lipite

pe-o Floare Albastră,

orb, te aştept,

în răscrucea de vînturi nemilostive

din cercul nostru strâmt,

de la est de Eden.

 

 

autor Ioan Florin Stanciu

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la est Deus in nobis

%d blogeri au apreciat asta: