Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Doi

Posted in Poezie by Hopernicus on 05/04/2012

Doi

 

de foame,
se mâncau între ei

de singurătate,
îşi scuipau degetele la interval de 2-3 secunde

de iubire,
se miroseau şi apăreau din nimic

de dor,
se ghemuiau unul în altul şi se contopeau ca-n poemele siropoase ale mai marilor devenind unul

de bravi ce erau,
din când în când mai tăiau sfoara

apoi rămâneau doi îngeri
prizonieri ai timpului
atârnând unul de altul
neputând trăi solitari

de tristeţe,
îşi activau butoanele pentru ultrafericire

de durere,
îşi rodeau maxilarele veacuri întregi
pân’ ce-şi rosteau rugile şi totul se transforma ca prin minune într-o plăcere ce nimiceşte totul

de credinţă,
descompuneau carul mare şi aruncau cu stele în dumnezei

de uitare,
se aruncau pe-un petic de stea şi se regăseau întotdeauna aceiaşi

la urma urmei poate că nici nu erau îngeri
dar se iubeau cu atâta foc
până deveneau cenuşă
apoi renăşteau ca-n poveşti

autor Bianca Dobrescu

 

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Doi

%d blogeri au apreciat asta: