Arhiva revistei literare Faleze de piatră

nu înţelegi că nu suport tangoul? / Omul din colţul gurii / în oglindă cu monstrul

Posted in Poezie by Hopernicus on 09/03/2012

nu înţelegi că nu suport tangoul?

 

să zicem că parfumul tău Chloe e cel din Tartar

ai spus mereu că naivii sunt la modă

prelung tabloul meu te privește

se rușinează de culoarea roșie dată excesiv pe buze

tăvălești sadic vârful degetului mare prin frișcă

pe atunci

râdeai duminical și făceai șmecher din ochi

ți-am repetat că nu suport tangoul

nu insista

nervii mei persistă

eu vreau vals și lichior

mai vreau în fiecare dimineață bomboane cu vișine

nu îți arăt locul unde cade ploaia

deja m-am năruit peste așteptările tale

continui să mă privești ironic din caruselul tău

un melc stă picior peste picior

și cântă un elefant se legăna pe o pânză de păianjen

și pentru că nu se rupea

aici melcul își pierde echilibrul și cade în ochi

 

Omul din colţul gurii

 

cu singurătatea la vedere
și așa insolubilă o etalezi
că-mi vine să jur că semeni cu Dostoievski
cunosc valoarea tăcerii
și logica din desenele tale o știu pe de rost
am așteptat să dorm în colibele construite de tine
sau măcar să te înduri
într-o joi când mergi la vânătoare
să mă iei
să îmi arăți cum e strigătul mut à la Munch
spune-mi
de ce montează oamenii corturi pe munte?
am simulat prăpastia prezentului în timpul tău
am obținut ca rezultat un număr
un măr a căzut la picioarele mele
de peste drum se aude cum cineva repetă amabil
cum să nu? cum să nu? cum să nu?
la pasul următor am căzut
groapa era acoperită de apă
mi-a intrat în gură noroi
ceva atât de simplu dar cu un gust puternic de oameni
m-am șters cu podul palmei
și până la capătul drumului am cântat ceva vesel cu noroiul zâmbind la colțul gurii

 

în oglindă cu monstrul

 

aerul vinovat să nu-l acuzi de perversitate
și nici trecerea ta peste ciornele mele
să nu o dezvolți în vreun manuscris
nu, nu ai o altă fiică, mamă
sunt eu
dar cu alte cuvinte
cu același chip
statură
bordură
ciutură
scutură
gata, gata, nu mai țipa… tac
of
îmi reproșezi mereu că semăn cu spiritul lui Agamemnon
ai mereu supoziții
presupoziții
ai stări de scârbă
și de ducă
o să tâmpim de înțelegeri false
nu vezi cum au trecut anii?
nu vezi, mamă?
suntem doar purtătorii
vieții
viselor
morților
iubirilor
minciunilor
sunt indiscretă?
să fim serioși, drepți și demni în fața mediocrității, mamă
of
tac, tac, hai că tac….
uite
mi-am așezat iubirea de-a dreapta ta mereu
spune-mi acum
spune-mi, mamă
cu viața cărui monstru mă asemeni?

 

autor: Doria Şişu Ploeşteanu

http://cititordeproza.ning.com/profile/DoriaSisuPloesteanu

 

Anunțuri

Comentarii închise la nu înţelegi că nu suport tangoul? / Omul din colţul gurii / în oglindă cu monstrul

%d blogeri au apreciat asta: