Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Ce o fii asta KITSCH ?

Posted in Arte by Hopernicus on 09/03/2012



Dacă deschidem dicţionarele la termenul Kitsch găsim în general explicaţia unei arte vulgare, sentimentale şi afectate. Intenţionat evit cuvântul kitsch preluat din limba germană  adică „de prost gust, efemer, de duzină „, pentru că ideea de prost gust, în sine, nu este discutabilă obiectiv.  Cu timpul au fost adăugate la noţiunea Kitsch nuvele şi romanele dulcegi dar şi echivalentele lor grafice, picturale, poetice. Prin 1925 găsim difuzat un studiu german scris de istoricul Fritz Karpfen cu titlul Kitschul – un studiu despre degenerarea artei. Emanuel Kant încercând să definească arta
a stabilit valorile care facilitează identificarea Kitschului.
O discuţie mai doctă  este datorată lui Clement Greenberg care în 1939 scrie articolul său  Avant-Garda şi Kitsch, în care autorul susţine legătura dintre Kitsch şi preferinţa publică pentru material şi bani în detrimentul cunoaşterii şi al culturii.  Autorul condamnă  revoluţia industrială care a alfabetizat masele şi a dus la  consumerism şi la o cultură de piaţă în detrimentul gustului pentru folclorul tradiţional sau al artelor clasice. O nouă cultură,  sau un surogat, se adresa noii generaţii, insensibilă la valorile culturale, dar în căutare de distracţii care nu cer erudiţie sau pregătire. Alte cărţi definesc Kitschul barbarism,  o artă sentimentală, artă  patetică, iar în a doua jumătate a sec XX Kitschul este văzut că fiind opus modernului, pe scurt fals şi rudimentar. Declarat „o ameninţare a culturii adevărate”. Deşi critica impunea Kitschului să fie redus doar la pictură el se întinde treptat şi la muzică şi la cinematografie. Tchaikovsky este numit ..un geniu al kitschului. Salvador Dali .. rege al Kitschului .
Lucrurile se complică cu apariţia artei Pop care divide arta populară de cea a elitelor, apoi postmodernismul anilor 80  dizolvă graniţele dintre Kitsch şi arta considerată adevărată  lăsându-ne buimaci în faţa unui amestec indecis de direcţii.În muzică avem exemplul dansatoarei Carmen Miranda care cânta şi dansa purtând pălării strident colorate împodobite cu fructe într-o multitudine de filme făcute cu buget modest, numite Cultura Populară. Era  vorba de un ridicol forţat, de o neseriozitate în tratarea subiectelor grave care frământă  societatea şi cultura. Milan Kundera leagă Kitschul de totalitarism şi de propagandă.El scrie despre kitsch: „Arta aceasta  înlătură  din vizunea umană conceptele dificile şi profunde, oferind în locul lor , o imagine igienică a lumii în care toate răspunsurile sunt date din capul locului chiar înainte de a fi formulate întrebări”.
Kundera adăugă următorul exemplu: „Arta Kitsch provoacă cuiva două lacrimi succesive. Prima lacrimă spune: Ce minunat e să vezi copii fugind prin iarbă! A doua lacrimă spune: Ce minunat e să fi emoţionat, împreună cu omenirea, de copii fugind prin iarba! A doua lacrimă face kitschul Kitsch. ”  În ultimele decade, curente diferite folosesc Kitschul în mod conceptual, unii îl plasează că primitivism în care urâţenia şi disonanţa vizuală sunt percepute că  fiind un întreg curent  cultural antiestetic.
Este  bine cunoscut artistul Jeff Koons ( sculptor american născut în 1955 ) care declară că nu se poate abţine să nu ironizeze Kitschul..el însuşi fiind un artist celebru pentru arta sa controversată. În 1991 Koons se însoară cu Ilona Staller – Cicciolina , star porno şi membră a parlamentului Italian.Koons lansează o serie de picturi şi sculpturi având ca subiect poziţii sexuale explicite dintre cei doi. După divorţul de Ilona în 1992, Koons produce sculpturi monumentale din metal polizat cu suprafete strălucitoare, automobile pictate, sau animale enorme acoperite cu flori multicolore.
Alţi pictori figurativi explica arta lor ca fiind neironică, narativă, şi chiar acceptă cu plăcere numele de kitsch care li se potriveşte şi conferă seriozitate, în viziunea lor. În România, primul care a tratat problema kitsch-ului a fost  Lucian Blaga care în lucrarea Artă şi Valoare,  explică  noţiunea Kitsch ca fiind o structură deplasată, care s-a sustras legii nontransponibilitaţii. Această abatere constituie o structură „numită para-estetica”, dat fiind faptul că nu există nici un termen  care să caracterizeze mai bine acest estetic, frumos deplasat.  E vorba despre un anume pretins frumos, care unora le produce plăcere. Şi când această categorie de consumatori e în creştere ne simţim obligaţi să-i acordăm curiozitate şi atenţie.
autor Adrian Grauenfels 
Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Ce o fii asta KITSCH ?

%d blogeri au apreciat asta: