Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Vise pe catalige

Posted in Poezie by Hopernicus on 15/12/2011


 

Ploaia fină,  cristalină,
se destramă
şi se cerne,
printre genele de ceaţă,
peste sufletul lăcaş…

Visele pe catalige
se preumblă, alungite,
rătăcite-n labirintul din oraş…

Noaptea,
frunza udă se desprinde,
părăseşte,
ramul alb de brumăriri,
vântul tandru o cuprinde
şi o duce
să o culce,
ca pe-o dragă,
într-un pat de trandafiri…

Plânge vântul,
alergând din pom în pom,
căutând să prindă toamna
şi s-o lege de un nor…

Toamna fuge.
Cerul geme.
Norii plâng cu fulgi de nea.

Vine iarna,
ca un şarpe se prelinge,
vrea să-ngheţe
visele pe catalige…

 

Autor: emil dumitru 

 

 

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Vise pe catalige

%d blogeri au apreciat asta: