Arhiva revistei literare Faleze de piatră

în cronica tăcerii te-ascunzi încet / legăn arterele visului

Posted in Poezie by Hopernicus on 15/12/2011

în cronica tăcerii te-ascunzi încet

 

…şi file,

îţi răscolesc aluatul

de pâine

în secunde,

ce-au răstignit pe ramuri,

în cruce adunate,

toată esenţa vieţii.

 

tu-n puncte,

doar o simţi.

 

o linie albastră

uneşte ceruri mute

şi dintr-un fir de ceară,

reconstruieşti cetăţi.

 

pe aripa întinsă

de vis

să-ţi fie haină,

tu desenezi o hartă

şi-o gheară-nfigi în frunţi

de munţi ce au doar zarea,

solie să le-aducă,

nisipul tainei albe,

din peşterile-adânci…

 

în cronica pădurii

te-aşterni,

naşti infinitul.

trăirile-ţi sunt pure.

doar gesturi nu ştii duce

la capăt de-ntrebare.

rămâne doar răspunsul

sau poate doar un şarpe

şi-o virgulă s-aleagă

ce colb mai răscoleşte

cu trupu-i de şopârlă,

când doar iţeşte capul

din ierburile ‘nalte…

 

Tu te-ncropeşti gândire

în sfera cea de apă.

pământ se vede-n umbră

dar Tu asculţi şi vezi…

 

de dincolo de visuri,

idei sau gânduri moarte…

 

Tu taci.

Te-aud prin mine

cum treci, cum creşti,

alegi,

o tâmplă infinită

în care pulsul vieţii

adună frământare

apoi trânteşte-n piatră,

inscripţia păgână,

mai sfântă decât tot

ce s-ar fi scris vreodată

în filele creştine:

credinţa pură, dură,

lăsând în urmă hoţi,

de suflete, de inimi,

de gânduri prea născute…

 

Doamne,

când vei opri Tu

circul

acesta de netoţi?

 

legăn arterele visului

 

pe căile cuvântului.

ideile-şi strâng aripile

iar literele

aleargă nebune

din vârfurile degetelor.

 

îngheţate furtuni,

undeva,

pe creasta iubirii,

scâncesc legănare

până la implozia versului

pe pajiştea fulgerelor amânate.

 

mă trezesc singură,

înconjurată de poeziile toamnei,

într-un sublim ruginiu

al aşteptărilor.

 

a mai trecut un an al inimii mele.

 

sufletu-şi schimbă culorile

iar paşii,

îngenuncheaţi în ruga uitării,

descriu conturul unei pâini…

 

cerul primeşte firimiturile

spovedaniei minţii,

printre aripile păsărilor

ce vor duce departe,

într-o clepsidră de aur,

nisipul unui timp

prea trăit

pentru a mai fi viu.

 

Autor: Anne Marie Bejliu

http://cititordeproza.ning.com/profile/BejliuAnneMarie?xg_source=profiles_memberList

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la în cronica tăcerii te-ascunzi încet / legăn arterele visului

%d blogeri au apreciat asta: