Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Fugă / Şi azi, ca ieri

Posted in Poezie by Hopernicus on 15/12/2011

Fugă

 

Un labirint mi-e gândul când mă ajunge dorul,
aş mai străbate lumea măcar o dată-n vis
şi aş atinge cerul cu ochiul meu închis
când îngeri curg din raze, în şoaptă dând onorul.

E ziua-n care lumea poetul a proscris,
eşti în povestea asta, iubite, dirijorul,
mereu cu încordarea de a începe zborul,
cu ape-n ochi de ceaţă şi aripi de ibis.

Fugind de astă lume ce cască nepermis,
în mine arde Vega, Monada şi Alcorul,
mă învrăjbesc iluzii, cu aripile-n ghips.
Voi sta în astă viaţă să îţi astâmpăr dorul,
şi-apoi mă las doar morţii, de silă şi plictis,
de teamă că intruşii ne vor schimba decorul.

 

Şi azi, ca ieri

 

Semnări şi resemnări pe-o pantă lină
îmi sunt aduse-n zbor de buburuze,
în amalgamuri vegetal-confuze,
spirale-aprinse cu miros de smirnă.

În verdele difuz de la peluze
carbonizate hohote solare
răstălmăcesc însemnele binare,
cu ezitarea prinsă între buze.

Se-ncurcă în volanul unei bluze
cutreierând prelung şi cu fervoare,
pe dârele-n declin, crepusculare,
doar încercări menite să amuze.

Savori înfiorate-n lampadare,
amnestice, lumina-ndepărtează,
aplatizând şi umbra ce cutează
să mă trimită iar în emigrare.

Şi azi, ca ieri, prin mine când tresare
privirea ta, adânc mistuitoare.

 

Autor: Camelia Constantin 

 

Anunțuri
Tagged with:

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Hopernicus said, on 17/12/2011 at 15:21


Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: