Arhiva revistei literare Faleze de piatră

ROMÂNIA

Posted in Articole by Hopernicus on 05/12/2011

 

 

 

 

1-dec-1918-alba-iulia1Poporul din preajma tribunei oficiale
1-dec-1918-marea-adunare1Aspecte de la Marea Unire
marea-adunare-nationala-191811 Decembrie 1918 – Marea Adunare de la Alba Iulia
Episcopul Iuliu Hossu citind Actul UniriiEpiscopul Iuliu Hossu citind Actul Unirii poporului
Doctor Vlat vorbind de la Tribuna oficialaDoctor Aurel Vlad vorbind de la tribuna oficiala

 

Privesc cu mare emoţie aceste imagini de arhivă. Îmi imaginez bucuria celor ce înfăptuiau un act istoric. Sunt pagini de istorie adevărată, pagini sfinte pentru fiecare român. În fața acelor oameni ce au luptat pentru unire cuvintele noastre sunt sărace. Mai mult de o jumătate de milion de soldaţi români au căzut pentru patrie în primul război mondial. Jertfa lor a adus libertatea și a arătat lumii întregi că românul este curajos și poate să își apere chiar cu prețul vieții țara și neamul său.

1 Decembrie 2011.

Nu voi rosti cuvinte mari. Nu voi scrie fraze pretențioase.  Adevăraţii eroi sunt cei care înfăptuit Unirea.  Astăzi voi evoca doar amintirea lor și voi aprinde  o lumânare, așa cum datina o cere. Unirea este și va fi pagina cea mai frumoasă a istoriei noastre. Consiliul Național Român Central a ales cetatea Bălgradului (Alba Iulia) pentru a primi delegațiile românilor ca un semn peste timp. La  1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra triumfător pe porțile cetății după bătălia de la Şelimbăr. Tot în acest loc istoric  Horia , Cloșca  și Crișan erau mutilați și uciși pentru că se ridicaseră cerând dreptate în numele românilor. Alba Iulia era locul cel mai potrivit pentru a se proclama Unirea cea mare.

1228 de delegați oficiali au fost prezenţi în ziua Marii Uniri. Ei reprezentau 130 de cercuri electorale din 27 de comitate românești. Poporul a sosit din toate zonele țării purtând însemnele nației, tricolorul și costumele naționale. Opt tribune au fost ridicate și de acolo au luat cuvântul personalități ale neamului nostru care au explicat semnificația acelei zile sfinte. Delegații au ținut adunarea în sala Cazinei militare. Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu rostesc discursuri istorice.

De atunci au trecut ani și anotimpuri. Ne-am luptat pe front, am fost asupriți. Ne-am pierdut unele drepturi și apoi le-am redobândit prin lupta. Am fost eroi, am fost și prea pașnici. Timpul ne-a împărțit bucuriile și greutățile aproape cu aceeași măsură. În ciuda tuturor greutăților România e stat liber și independent. Deși încă o parte din teritoriul nostru e înstrăinat putem spune că ne-am păstrat neamul și țara.

Sunt mândru că sunt român. În țara mea au scris poezie Eminescu, Nichita, Blaga. Aici iarba e verde și izvoarele reci. Aici Coloana Infinitului sprijină cerul ca o rugăciune spusă în bisericile din sate. Aici viața și moartea sunt sacre și iubirea nu se cumpără pe bani.

 

 

Textul Declarației de la Alba Iulia

Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanţii lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

  • Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  • Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  • Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
  • Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

  • Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.

 

 

Sunt român. Țara e casa mea, mormintele strămoșilor mei, inimile celor pe care îi iubesc. România e zâmbetul copiilor, e poezia de dragoste scrisă în nopțile cu luna plină, este ecoul munților străbuni, este albastrul Dunării. România e fiecare român în parte și va dăinui atat timp cât românii vor exista. Și pentru că astăzi e ziua tuturor celor ce au fost, sunt și se vor naşte români nu pot decât să vă doresc fericire și sănătate oriunde v-ați afla. . .

   LA MULȚI ANI ROMÂNIA !!
autor  Dorneanu Eduard
Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la ROMÂNIA

%d blogeri au apreciat asta: