Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Radu Bogdan

Posted in Articole by Hopernicus on 17/10/2011

Radu Bogdan ( martie 1920- august 2011)

Plecat fiind  din țară , am aflat cu oarecare întârziere, prin vocea tremurată la  telefon a  soției marelui critic plastic,  că s-a stins din viață unul dintre cei mai distinși  specialiști în  istoria artelor plastice din România, Radu  Bogdan. Îi revăd statura, părul alb, figura leonină, îi aud vocea inconfundabilă, ușor răgușită,  îi admir și acum precizia informației, virulența energizantă, în totalitate o prezență care nu se uită ușor, deși, în ultimii ani, boala și multe alte pricini l-au ținut departe de vechi prieteni, mulți dispăruți pe parcursul  secolului XX.  A făcut cinste culturii române, merita cu mult mai mult, sub aspectul recunoașterii, dar au fost   destui intelectuali destoinici care l-au apreciat-  Louis Hautecourt, Jacques Lassaigne, Andrei Pleșu, Mihai Oroveanu, Pavel Șușară,ș.a. , iar Nichifor Crainic, într-o scrisoare adresată lui   Dinu Pillat, în anul 1972 îl  considera drept unul dintre ci mai destoinici   critici de artă plastică, monografia sa despre Ion Andreescu fiind  un reper  prin metodă și spirit analitic pentru mulți specialiști în domeniu. Era un  expert în  cunoașterea operei lui Aman, Grigorescu, Brâncuși, Stan Pătraș,Georgeta Năpăruș, Andre Lothe, Chagall, Skira, Berenson, Bialostoski, Tinguely, ș.a.  A avut o viață  plină de eveniment o copilărie nu foarte fericită, la Galați, era un om cu vederi de  stânga, dar a refuzat dogmatismul și înregimentarea, era superior acestor forme de  degradare  intelectuală. Imediat după război a  fost reporter, s-a întâlnit cu celebrul la acea vreme, scriitor Ilya Ehrenburg, mi-a arătat și o fotografie de la o discuție în limba franceză, despre care Radu Bogdan  amintea cu umor – Ehrenburg vorbea o franceză mult influențată de accentul slav, ceea ce îi dădea o notă oarecum comică. În casa de pe strada Vasile Lascăr , unde a locuit  mulți ani, plină de albume, tablouri de preț ( sperăm că Ministerul Culturii va avea grijă de moștenirea sa), mi-a povestit o întâmplare aproape incredibilă despre un episod legat de  viața președintelui iugoslav, Iosip Broz Tito, cu o tangență la un tablou celebru. Au mai scris despre   Radu Bogdan, Iulia Deleanu. Avram Croitoru și subsemnatul.  Ceea ce putem regreta din plin este faptul că nu a avut răgazul, într-o viață de peste nouă decenii să scrie  unul sau mai multe volume de memorii, deși fragmente au apărut o perioadă în ROMÂNIA LITERARĂ, sub numele de George Radu Bogdan, așa cum era trecut în acte, că, explica  maestrul, Radu Bogda sunt mulți. NU, nu credem că sunt mulți, să vă odihneaască în pace Dumnezeu și să fiți înscris în Cartea Vieții.

autor BORIS MARIAN

sursa foto adevarul.ro

 

 

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Radu Bogdan

%d blogeri au apreciat asta: