Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Timpul tace / Tu, vântule / ace cu gămălie

Posted in Poezie by Hopernicus on 12/08/2011


 

Timpul tace

opresc timpul
să-l întreb de ce tace
de ce vântul şi ploaia
nu muşcă din mine
să smulgă cuvântul
de ce nu le place
să urle pământul
durerea trăirii
să ţipe în mine
în cer să străpungă
să-l pună în dungă
pe ce
şi pe cine
o clipă nu face
un om
dar viaţa-i o clipă
îl întreb dacă ştie şi
timpul tace

 

Tu, vântule

în buzunarul ascuns
al sufletului
am lăsat cuvinte nerostite
au crescut ca o iarbă
sălbatic
de nimeni ştiute
de om neumblate
numai vântul le ştie cântecul
le vede răsufletul
şi le alungă singurătatea
tu vântule
m-ai scos din mine
mască nefirească a rătăcirii
tu vântule
m-ai ascuns vieţii
dându-mi viaţa altuia
tu vântule redă-mă
să pot trăi

 

ace cu gămălie

sfâşiat
timpul albastru curge
muls cuvântului mamă
fluturii îşi numără bătăile aripilor
călărind lacrimi sterpe
secundele puncte
se sparg în cercuri de sunet
în insectar
ecoul plecării tale
tremură aerul şi azi
ningând polenul de pe aripi
numai acele cu gămălie mă ţin treaz

 

autor Viorel Ploeşteanu

http://cititordeproza.ning.com/profile/ViorelPloesteanu

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Timpul tace / Tu, vântule / ace cu gămălie

%d blogeri au apreciat asta: