Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Poemul submarin / Supraplin

Posted in Poezie by Hopernicus on 12/08/2011


 

Poemul submarin

e prima oară când te vizitez la penitenciar
ca-ntr-un acvariu uriaş în care te aştept să facem dragoste
suntem prea feroce pentru iubirea asta
salvează-mă de tine şi te voi iubi veşnic
îţi voi confecţiona un poem din alge şi submarine ruseşti
să te ascunzi în timp ce tragi linia sufletului printre implozii existenţiale
gustă puţin din clipa cuprinsă de flăcări
cuvintele ce se absorb într-un vacuum universal
deasupra noastră se desprinde cerul
şi singur, dumnezeu stă în mijlocul lupilor.

 

Supraplin

Hei, Gepeto, e prea mult trafic pe planetă
păpuşile dorm în linia-ntâi
am în piept o inimă de lemn
cu care îmi ascut creioanele
ieri mi-am îngropat câinele, Gepeto
ploua în reprize şi mi-am întins sufletul lângă el
plin de noroi, cerul urmărea discret morţii din rotobil

e de ajuns o singură viaţă, simt cum se umple paharul
ultima psihoză e cea pe care-o creezi singur
dă-mi puţină lumină să alung fluturii
pe tâmpla rece a soarelui voi juca darts
e plin de flori, Gepeto, şi miroase a humă
cobor din trupul meu ca pe o trambulină
omul negru stă mereu după uşă
trezeşte păpuşile, e târziu…

 

autor Bianca Dan

http://cititordeproza.ning.com/profile/BiancaDan

Anunțuri
Tagged with:

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Petru Fagaras said, on 19/08/2011 at 5:41

    Felicitari!


Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: