Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Rondeluri noi

Posted in Poezie by Hopernicus on 30/07/2011

ACEASTĂ TOAMNĂ

     – rondel –

                                      

 

Îşi prind copacii, frunzele la loc,

Lipindu-le, atent, cu picătura.

Bătut-au palma pentru-aşa un troc,

Un nou contract semnându-l cu Natura.

 

Deşi în galben, nu mai poartă ura.

În loc de fructe, lozuri cu noroc.

Lipindu-le atent, cu picătura …

Şi-au prins copacii, frunzele la loc.

 

La iarnă, în omătul unui joc,

Prin ghiduşii, în seve-şi ţin căldura

Şi-or pune nostalgiile pe foc …

Dar, până-atunci, chiar întrecând măsura ,

Îşi prind copacii, frunzele la loc .

 

 

RONDEL NOCTURN

 

Nopţi de cristal în vieţi pustii, de plastic

Inundă cu ninsori onirice, un drum.

Când roua spală clipele de fum

Şi plouă cu mustrări, cuvântul, drastic.

 

În nunţi de stele străjuiesc, postum,

Privirii de poet sau de nebun,

Nopţi de cristal, în vieţi pustii, de plastic

Inundă cu ninsori onirice, un drum.

 

Când moartea umblă pe-un afet de tun

Şi râsul ei sporeşte în sarcastic,

Glod dezlânat, eu trupul mi-l supun,

Să-l cearnă în eres ori în fantastic,

Nopţi de cristal în vieţi pustii … de plastic

 

 

 

 

 

 

 

ŞI RESTUL E TĂCERE

            – rondel –

 

 

Cât costă metrul cub de tăcere ?

E-n hohot plânsul drumului durut !

Dau ceasul meu de mângâiere,

Pe clipa botezată-n absolut !

 

Sunt ochii treji în cuibul lor de lut

Şi-n cupa plină cu durere,

E-n hohot plânsul drumului durut …

Cât costă metrul cub de tăcere ?

 

Râd şoapte peste ninsori de sfere,

Dup-o noapte sumbră ce-a trecut

Cu un scâncet vesel şi scăzut,

Al luminii ce-a surpat frontiere …

 

Cât costă metrul cub de tăcere !!!

 

 

RONDELUL UNUI HEIDELBERG

DE ALTĂDATĂ

                             Motto : “Vivat Academia !

                                              Vivant Profesores!”

 

 

În Heidelberg coboară seara

Când vin să cânte visătorii

Cu inima din piept, ghitara …

În jur se strâng auditorii .

 

Discipolii şi-aprind ţigara ,

Făcând-o “poştă” cu actorii,

Când vin să cânte visătorii :

“În Heidelberg coboară seara !”.

 

Pustie-acum de vise, gara …

S-au dus în moarte profesorii !

Şi azi mai retrăiesc povara …

Când amintiri aprind fiorii,

 

În Heidelberg coboară seara !

 

 autor   Gheorghe Suchoverschi 

 

Anunțuri
Tagged with:

Comentarii închise la Rondeluri noi

%d blogeri au apreciat asta: