Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Transilvania

Posted in Uncategorized by Hopernicus on 18/07/2011

Lumină, lumină pe munte,
Lumină, lumină pe cer,
O, cât de curat sufletul meu
Se gândeşte la tine.
Dacă m-aş naşte din nou,
Dacă pielea mea ar atinge iar aerul
Şi, înfiorată, ar spune: trăiesc !
Dintre toate câte sunt pe Pământ
Pe tine iar te-aş alege.
Să aud râul,
Să aud clopotul vechi, ca un filigran
Rece, sonor, cum îmi bate în sânge.
Era o „moară de hârtie” acolo
Şi-o „glăjărie” veche lângă pădure,
Cioburi fumurii căutam şi rugi verzi,
Ca un Crist, îi puneam
Cunună pe creştet.
Să plec de unul singur pe munte,
Spre tăcutul lac glaciar, să culeg afine,
Ca în otravă răcoroasă de viperă
Să-mi cufund faţa.
Să văd biserica albă pe deal,
Să mă urc în turn, printre lilieci şi prapuri,
Printre pietrele zidului să caut iar, înfrigurat,
Cuiburi de vrăbii,
Să simt pe tâmple soarele calm
Să fie iar linişte, linişte.

autor Mircea Florin Şandru

http://ro.netlog.com/mircea_florin_sandru

Anunțuri

Comentarii închise la Transilvania

%d blogeri au apreciat asta: