Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Domnul şi doamna Cactus

Posted in Uncategorized by Hopernicus on 09/07/2011

 


Albastru cer
alb soare rotitor
ocru nisip fierbinte
galbenă şopârla glas
de sus aude
„În trunchi ne…
creştem
ne’ verde
ne’ ţepoşi
ne’ metalic
Au!
Zile şi ani
Singurătate dau
Singur în alb
Singur în negru
Grăiesc:
Bine ai venit
în casa
ce sufletul mi-l ţine
Purtată de furtună
Din ceaţă ai răsărit
Dă-mi amândouă ramuri
În verde te cuprind!
Sunt cactus între cactuşi
Înlănţuit, iubit.

 autor Maia Martin

 

 

cu timpul acesta etern de iubire
mă ţine cu tine
deschisă de aripi
copilă din ape
semnezi fără nume
mă gălbuie timpul
sărac fără tine
păstrează o frunză
să prind rădăcină
mă are imensul
să ard de iubire
suspect e trecutul
ce trece prin ceruri
ascultă iubire
clepsidra de geruri

 autor Dorina Şişu

 

 

 

Nu ştiam că îi am cu mine, în mine, aceşti ţepi amari ai singurătăţii…
uneori fără să mă întrebe vorbesc în locul meu despre mine, cea ascunsă
sub această pelerină preţioasă pe care nici o casă de modă n-o comercializează
mă întreb tu de unde o ai, ceilalţi o văd, de aceea te ocolesc,
promit că atunci când îţi voi atinge, când îmi vei atinge,
blana verde cu privirea să devenim împreună
petale şi aripi de fluturi inofensivi…


autor Maria Postu

 

 

Domnul şi doamna Cactus

Domnul şi doamna Cactus, Umanizarea

 

Anunțuri

Comentarii închise la Domnul şi doamna Cactus

%d blogeri au apreciat asta: