Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Mediul este Mesajul

Posted in Uncategorized by Hopernicus on 23/06/2011

100 de ani de la naşterea lui Marshal McLuhan: Mediul este mesajul

„Este important să înţelegem că mari transformări în comportamentul oamenilor sunt legate de adaptarea de noi instrumente”. J Z Young

 

Exact acum 50 de ani, în 1961 o carte numită Galaxia Gutenberg circula între intelectuali şi literaţi ca o nouă Biblie a culturii şi a comunicaţiei contemporane.
Autorul: Marshal McLuhan un canadian necunoscut, născut în 1911,
profesor de comunicaţii la universitatea din Toronto
cerceta revoluţia conştiinţelor şi rezuma impactul tiparului mecanic
în formarea artei şi a literaturii moderne.
Cu viteza luminii cartea a devenit best seller reformând
programele şcolare şi gândirea academică.
Mc Luhan a studiat minuţios progresul şi răspândirea tehnologiei
de la cultura orală şi până la cultura tipografică care este
atât de importantă umanităţii. 3 ani mai târziu, în 1964 publică
o altă lucrare monumentală: Understanding Media, înţelegerea mediei, un subiect care
parcurge cu precădere cariera lui McLuhan. Întrebarea care o ridică autorul
este cum afectează tehnologia culturile tradiţionale, populare,
şi inter relaţiile membrilor într-o comunitate dată.
Multe din perceptele şi noţiunile lansate de McLuhan sunt imediat asimilate:
media, satul global, conştiinţa colectivă uniformizată de translaţia
ei în mediul virtual. Să nu uităm că aceste postulate sunt făcute
la o vreme când televiziunea era în faşă iar Internetul încă nu fusese
inventat. Dar McLuhan extrapolează fenomenul tipografiei care din sec XV
a înaintat vizualul în detrimentul oralului fonetic.
De aici esenţa conceptului că noua tehnologie afectează cogniţia
care la rândul ei modifică socialul prin schimbarea percepţiei
şi al experienţelor vizuale la care suntem supuşi.
Vizualul tipărit sau răspândit electronic domină cultura modernă şi
foarte repede faxul, computerele, reclamele Coca Cola sau moda D&G devin
noile divinităţi, „mult mai mulţi oameni vizionează TV şi reclamele
Michael Jordan decât găsim în biserici”, avertiza McLuhan
cu celebra sa fraza „devenim cea ce posedăm”.
O altă prezumpţie interesantă este aceia că lumea noastră a fost fragmentată
de tehnologie. Starea de panică era normală în culturile orale care
băteau tobele la o iminentă primejdie care ameninţa tot tribul, dar noi nu
mai acceptăm această unitate ci suntem dispersaţi de preferinţele
noastre modelate de noile medii.
Tot McLuhan dezvoltă impactul tiparului asupra noastră. Cităm:
„Tehnologia implica o schimbare morală. Tipografia modernă este
responsabilă cu detribalizarea individului. Tiparul a dus alfabetul
fonetic mult mai departe decât erau în stare să o facă manuscrisele evului mediu.
Tiparul a devenit astfel o tehnologie individualistă. Dacă omenirea
va decide să înlocuiască tehnologia vizuală cu una electronică
individul va fi din nou afectat ca atare. Să nu uităm că
o treime a creierului uman este ocupată cu procesarea mesajului vizual.
De aceia vizualul este atât de puternic adresat de toate mediile
moderne, în căutarea efectului scontat.
McLuhan demonstrează că omul devine o extensie a tehnologiei pe care şi-o asumă”.
Aceasta extensie trebuie explicată. Este vorba de o prelungire
artificială a minţii şi a capabilităţii umane într-o direcţie care este nouă.
O lopată cu care săpăm o groapă este o extensie a mâinilor şi picioarelor
umane. Un microscop sau un telescop ne conferă un extra simţ al vederii
, o extensie a ochiului. O şi mai complicată extensie este automobilul
ca o prelungire a mişcării. Rezultatul este acelaşi doar cere mai puţin
efort şi distanţa parcursă este mult mai mare indiferent de condiţiile climatice.
Înţelegem cu uşurinţă aceaste noţiuni, dar nu la fel este când McLuhan
discută amputarea ca un contra efect al extensiei.
Orice extensie tehnologică amputează o altă extensie. McLuhan
foloseşte câteva exemple: arta scrimei care dispare când apar armele de foc.
Automobilul a amputat mersul pe jos, telefonul a extins vocea la distanţă
dar a redus arta corespondenţei în scris.
Autorul ne arată că noi umanii am fost fascinaţi de extensii în timp
ce preferăm să ignorăm şi să minimalizăm amputările. McLuhan intuieşte
pericolul acestui fenomen, ulterior s-a dovedit de pildă, că automobilul
sacrifică ecologia şi sănătatea globală în favoarea comodităţii.
De mult timp se spune că americanii sunt vietăţi cu 4 roţi.

**

Un capitol interesant în Galaxia Gutenberg discută modificarea universului auditiv în cel vizual şi conflictul civilizaţiei cu lumea electronică. Un fizician von Humboldt scria :
” Omul trăieşte printre obiectele sale, sentimentele şi acţiunile sale
depind de percepţiile sale. Precum viermele de mătase care-şi toarce
din el însuşi firul, o limbă naţională trage în jurul poporului căruia îi aparţine un cerc
magic din care individul nu poate ieşi decât în măsura în care intră în cercul altei limbi”.
Dar cine ne serveşte percepţia dacă nu media, ziarele, radioul, televiziunea
care ne setează conştiinţa cu o realitate culeasă şi delivrată consumatorului.
Îmi aduc aminte de poetul Louis Borges care protesta astfel: Eu sunt Louis Borges
pentru că mi s-a spus că mă cheamă Louis Borges.
Acceptând perceptul că fabricăm şi modificăm scule care la rândul lor
ne modifica viaţa e necesar să examinăm cu atenţie noţiunea de medie. După McLuhan media trebuie studiată
aprofundat şi nu mesajul transmis. Autorul insistă în ideea că media este cea
care influenţează societatea, calitatea şi esenţa mediei este ce ne interesează.
Iată exemplul său preferat: becul electric. Becul este o medie fără
conţinut, dar el crează atmosferă prin simpla sa existenţă funcţională.
Becul are un efect social imens, el oferă omului spaţii luminate în loc
de un întuneric ostil. Becul electric ne extinde orele de alertivitate şi producţie.
Mediile diferite cer participări diferite.
Să ne gândim la efervescenta cinematografului care a devenit atât
de atractiv pentru că stimula vizualul unui spectator static. Şi nici
nu i se cerea participare sau abstractizare, în final filmul rezolva dramele
propuse. Televiziunea, cu o mai slabă definiţie a imaginii
a impus o altă medie, mai dificilă, care cere spectatorului să înţeleagă
conţinutul sau să extragă umorul din scenele de situaţie sau din desene animate.
Similar cu participarea redusă în a citi o carte faţă de extremul stres
la care ne supune susţinerea unui dialog.
McLuhan împarte media în două categorii: „caldă” şi respectiv „rece”.
Mediile calde sunt cele puternic vizuale, secvenţiale şi logic lineare, ca de exemplu
filmele, lectura, fotografia, radioul.
Media rece cere participare şi înţelegere a unui total construit din părţi fracţionate.
Exemple ar fi televiziunea, benzile desenate, jazzul.
Spre sfârşitul vieţii McLuhan a încercat să pună bazele unei argumentaţii ştiinţifice
scrierilor sale. El propune termenul tetrad, sau 4 întrebări, cu care
să scrutinizăm nouă cultura şi evoluţia ei.
Întrebările sunt:

1- Ce extinde media?

2- Ce o face demodată?

3- Ce recâştigam prin evoluţia mediei?

4- La ce duce tehnologia dacă este extinsă exagerat ?

Revoluţia electronică s-a instalat brutal în viaţa noastră, mult mai repede decât a făcut-o tiparul, şi iată că totul se schimbă: individul, familia, educaţia, ocupaţia, toate sunt perturbate de extensia comunicaţiilor electronice. Dacă în sec XX banii se câştigau
din producţie, transport şi comerţ, azi banii se fac în transferul
de informaţie. Riscăm un nou tribalism, tehnic, rece şi inevitabil.
Din nou, nu conţinutul ne modelează, ci felul în care percepem, receptam şi folosim media.
Azi Internetul şi Televiziunea ne oferă acces instantaneu la evenimentele planetare.
Un sfert din populaţia planetei vizionează simultan un eveniment sportiv, religios sau
o tragedie de mari proporţii. Pe de altă parte aceste tehnologii amputează
legăturile intime ale familiei bazate pe comunicarea frontală, orală.
În multe familii de azi, copii nu-şi mai văd părinţii, ei comunică prin telefon sau net
anihilând nevoia contactului direct. În multe întâlniri amicale
deconectarea televizorului reduce discuţia la linişte. În sec XXI
cinematograful tradiţional va dispărea înlocuit de TV şi transmisiile video digitale.
Preferăm comoditatea fotoliului de acasă în locul actului social de
a merge la cinematograf. Exagerarea comunicaţiei celulare şi fotochineza
inerente noii tehnologii inhibă nevoia discuţiilor libere,
plimbările pe afară, ca să nu pomenim de pericolul radiaţiei amplificată de miriadele
de aparatele mobile care ne înconjoară.
O ultimă observaţie. Şi Galaxia Gutenberg dar şi cartea anterioară Mireasa Mecanică (1951)
sunt scrise în stilul unui mozaic format din scurte eseuri. Fiecare eseu
începe cu un citat, un articol sau o reclamă pe care McLuhan le discuta în extensie
accesând analitic esteticul sau implicaţiile mesajului. Este o tehnică
avangardistă şi extrem de apetisantă cititorului care poate accesa lectura în orice ordine
fără să piardă din farmecul şi fascinaţia acestor cărţi deosebite.
Pe mormântul lui McLuhan scrie: Adevărul eliberează. Putem să nu apreciem
ideile sale dar nu putem să ignorăm semnalul de alarmă ridicat de autor: tehnologia are
consecinţe ireversibile.

 autor Adrian Grauenfels

Anunțuri

Comentarii închise la Mediul este Mesajul

%d blogeri au apreciat asta: