Arhiva revistei literare Faleze de piatră

padruşka/ mă aşez în patul tău şi-mi sting o ţigară pe coapsa fierbinte

Posted in Uncategorized by Hopernicus on 26/05/2011

…………………………………………………………

„tu nu eşti o padruşkă nu tu nu eşti nimic
nici măcar un căţel cu nume frumos rătăcit pe contransensul istoriei personale
poporul mi-a inventat o limbă hibridă în care niciodată nu plâng e ok
cicatricele trupului meu te ţin ocupată suficient cât să nu te intereseze cele din inimă
sub sânii tăi mărunţi megafoanele anunţă cataclisme războaie victorii
armistiţii dezolante cu steagul frânt
eu strâng în pumni o tăcere împletită în spiculeţ
şi mă pregătesc să-ţi sugrum visele inutile”

…………………………………………………………..

„te-am vrut târfă ca leda răscolind vintrele iadului cu fundul tău rotund umeri goi
îţi desenam pe spate flori de castan cu răsuflarea tulburată şi umedă
ai fi născut pentru mine de nouă ori câte nouă fii care n-ar fi simţit vreodată mâna tatălui
spintecându-le zâmbetul
dar tu nu eşti o padruşkă nu tu nu eşti nimic
bei cvas te arunci orbeşte în ruleta rusească pe care mi-o pregătisem pe covorul din dormitor
mimezi afon suferinţe insurmontabile
îmi adormi extenuată pe braţul ciung pe care l-am tăiat într-o zi
ca să nu înveţe să mângâie”

……………………………………………………………

„te dezbrac de mine ca un tâlhar mi te scot din orbite
strivesc sub tălpi un bujor anonim înflorit dintr-o greşeală inexplicabilă
nu-i decât o moarte în petale zurlii deghizată pentru un ultim bal cu mască înfoiată şi roşie
n-are rost să-l fotografiezi în delir
iroseşti atâtea grame de fericire în loc să umpli vidul din ochii mei şi orb nu pot
să le mai adun pentru tine”

 

mă aşez în patul tău şi-mi sting o ţigară pe coapsa fierbinte

 


mă aşez în patul tău şi-mi sting o ţigară pe coapsa fierbinte
ca să-mi săruţi sângele viu şi carnea neatinsă de nimeni, îţi explic
urmărind cum dispare pe geam coada zmeului de care
ne-am legat într-o dimineaţă de primăvară
gâfâim în contratimp episoade complicate dintr-o poveste de dragoste
zmeul se încâlceşte de turla bisericii şi eu strig zbori, zbori, zbori
dar cuvintele nu-l mai ajută şi tu îţi găseşti un dulap cu tricourile călcate şi aranjate
te închizi înăuntru, nu mai vezi mogâldeaţa spânzurată de clopot cu capul în jos
lumea redevine perfectă, o cicatrice pe coapsă nu înseamnă nimic
biletul de pe noptieră nu a fost lăsat pentru tine
pe deasupra casei bântuie rătăcită o negură
din care plouă cu oseminte de funigei
în gara de sud un copil învaţă trenul să fluiere
sunt prieteni de când s-au născut, mai întâi trenul, copilul ceva mai târziu
dintr-o roată metalică pe care zice-se că adam ar fi scos-o din coastă
ca să arate oamenilor cum stă treaba cu epoca fierului 

FOTO: Oliver Ray, Adam and Eve

 

autor Alina Dora Toma

http://cititordeproza.ning.com/profile/AlinaDoraToma

Anunțuri

Comentarii închise la padruşka/ mă aşez în patul tău şi-mi sting o ţigară pe coapsa fierbinte

%d blogeri au apreciat asta: