Arhiva revistei literare Faleze de piatră

Sărutarea călăului pe gură

Posted in Uncategorized by Hopernicus on 21/05/2011

De ce să aspiri să fii păstrăv, când şi bibanul înoată? Dar vultur, când şi ciorile trăiesc până se plictisesc? De ce să pretinzi cozonac, când şi mămăliga umple burţile? De ce să-ţi aprinzi paie în cap, fără să fii nevoit? Că e bine şi aşa. Că toţi trebuie să trăim. Că nu începe şi nu se termină lumea cu noi.

Mă gândeam la acestea văzând reacţiile unor tineri scriitori talentaţi la dezvăluirile despre colaborarea cu Securitatea a lui Ioan Groşan şi Ioan Es Pop, chiar şi pe marginea unor articole de-ale mele. Datorită vârstei, este de presupus că n-au turnat, ca să spui că, de fapt, se apără pe sine apărând informatorii dovediţi. Mărturisesc că nu-i înţeleg.

 

Gunoi, artist Nick Sava

Îmi place să cred că în sufletul unui scriitor ar trebui să-şi găsească loc o fărâmă de idealism, o aspiraţie spre justiţie. Despre ce justiţie se poate face vorbire plângând pe umerii turnătorilor şi uitând de victimele lor?

Destui informatorii au fost victime ale securiştilor, se ştie. Victime transformate în nişte călăi din umbră pentru prieteni şi rude. Pe care i-au dat pe mâna securiştilor, eviscerându-le intimităţile, distrugându-le viaţa.

Apărarea informatorilor echivalează cu sărutarea pe gură a călăilor. Talentul nu scuză ticăloşia. Nici a turnătorilor, nici a apărătorilor lor.
autor Alexandru Petria

http://cititordeproza.ning.com/profile/AlexandruPetria

 

Anunțuri

Comentarii închise la Sărutarea călăului pe gură

%d blogeri au apreciat asta: